1921. Cartier în creştere
Numele cartierului Ioşia provine de la un sat care a existat în apropierea Oradiei. La începutul secolului XX, aici erau doar terenuri agricole, mărginite de "Cartierul Păsărilor", de albia pârâului Peţa şi de calea ferată spre Salonta. Odată cu reforma agrară din anul 1921, în această zonă, dar nu numai, statul a dat locuri de casă celor care doreau să-şi ridice un cămin.
Parcelarea s-a făcut prin respectarea unor principii urbanistice clare, precum trasarea de străzi concentrice şi liniare, realizarea de spaţii verzi, reglementarea înălţimii caselor etc. Străzile au fost făcute din pământ sau piatră şi numerotate, dar fără iluminat public şi canalizare.
Primele imobile au apărut în "Colonia Ioşia" în anii ´20, la început în număr redus, dar apoi din ce în ce mai mare. După 1930, Primăria acorda anual zeci de autorizaţii de construire atât cetăţenilor de etnie română, cât şi celor maghiari şi evrei. Familiile româneşti au dominat, însă, peisajul. În general, casele construite în Ioşia în această perioadă erau modeste, din chirpici şi cărămidă, cu una, două sau trei camere, dispuse pe un singur nivel.
2018. Asfalt în tot cartierul
Pe lângă locuinţe, în Ioşia interbelică au apărut şi alte clădiri, între care Biserica romano-catolică Sfânta Tereza, construită în 1934. De asemenea, pe actuala stradă Oneştilor a fost amenajat un canal de inundaţie, care n-a putut însă opri o viitură în 1940, astfel că Ioşia a fost inundată. Primăria a cerut atunci sprijinul orădenilor pentru ajutorarea sinistraţilor şi repararea locuinţelor.
În perioada postbelică, cartierul a fost de câteva ori în vizorul autorităţilor ce doreau sistematizarea sa totală, însă doar extremitatea dispre Calea Aradului şi o mică parte din Piaţa Devei au fost mobilate cu blocuri. Zona Ioşia-Nord este o "extensie" relativ modernă a cartierului, primele blocuri fiind ridicate aici în perioada comunistă.
Până atunci, zona era exclusiv agricolă, pe unde vechii locuitori mergeau cu animalele la Criş, la adăpat. Întregul cartier a avut mulţi ani o problemă de infrastructură rutieră, multe străzi fiind asfaltate abia după anul 2010. Totuşi, transportul public deserveşte zona din anii ´70. În prezent, cartierul este în continuare în "renovare", în zona străzii Oneştilor construindu-se numeroase blocuri.