1970. Mormintele dintre blocuri

În începutul secolului XX, cartierul Olosig se afla în marginea oraşului, iar cimitirul (numit Nagy Temetö - Cimitirul Mare) era în capătul său nordic. În deceniile următoare, oraşul s-a dezvoltat, iar în jurul cimitirului s-au construit cartiere de case.

În perioada postbelică, locul lor a fost luat de blocuri, dezvoltându-se cartierele Rogerius şi Olosig, astfel că zona a rămas una închisă.

Treptat, pe măsură ce urmaşii celor înhumaţi acolo au început să dispară, locul a început să fie din ce în ce mai părăginit, riveranii reclamând acest aspect Primăriei şi ziarului Crişana în toamna anului 1970.

În acel an, printr-o decizie a executivului local, înhumările au fost sistate acolo, iar cetăţenii au fost obligaţi să întreţină spaţiile, totodată putând face şi lucrări de înlocuire a pietrelor funerare. Atunci s-a discutat despre posibilitatea transformării cimitirului într-un parc, fără a se putea estima un termen în acest sens. Ulterior, până în anii 1990, zona a fost lăsată pradă nepăsării, în timp crescând buruieni, iar mormintele distrugându-se sau fiind distruse voit.

(sursa foto Nagy István)

2022. Agrement şi sport

Nevoia unui parc pentru cel mai mare cartier din oraş a fost tot mai clară. În anul 1994, când deja cimitirul arăta foarte rău, municipalitatea a comandat un plan urbanistic zonal pentru regenerarea zonei.

Întocmit de arhitectul Ernest Pafka, acesta prevedea împărţirea cimitirului în patru parcele: câte una destinată bisericilor greco-catolică, romano-catolică şi reformată, şi una rămânând Primăriei.

Cultele şi-au asumat ridicarea unor edificii, mai precis lăcaşuri de cult, un centru cultural (unit), un cămin pentru bătrâni (al romano-catolicilor), iar Primăria şi-a dorit transformarea parcelei sale în parc, odată cu lărgirea străzii Coposu.

Planurile s-au realizat, dar în timp îndelungat. Amenajarea parcului s-a făcut abia în anii 2011-2012, când au fost create alei, au fost montate o fântână arteziană, filigorii şi bănci şi s-au construit terenuri de sport: unul de minifotbal, unul de minibaschet şi altul pentru skateboard. A fost asigurat iluminatul public, iar capelele au fost renovate.

Ulterior, prin parcul care a purtat numele Mihai Viteazul (pentru scurt timp), apoi Liniştii, a fost trasată o pistă pentru biciclete. Parcul este unul din cele mai mari din oraş şi foarte frecventat de localnici.