1973. Centrul Civic, primele proiecte

Actuala Piaţă Emanuil Gojdu, zonă pe care orădenii o cunosc sub denumirea Centrul Civic, nu a fost întotdeauna un spaţiu deschis. La începutul secolului trecut, aici existau mai multe case cu un etaj, cu magazine şi locuinţe, vechea autogară, dar şi vechiul depou de tramvaie, aflat pe locul actualei pieţe agroalimentare.

Existenţa acelor case masca, însă, Cetatea, iar agitaţia creată în zonă de activităţile industriale, comerciale şi de transporturi o puneau de-a dreptul într-un con de umbră. În anii ’70, autorităţile comuniste au încercat să găsească soluţii pentru transformarea zonei într-una mai prietenoasă, dar şi pentru fluidizarea traficului rutier şi a celui de tramvaie.

În 1973 a fost publicat în revista Arhitectura un proiect de transformare a zonei, semnat de arhitectul Alexandru Moisi. Acesta propunea demolarea construcţiilor existente, construirea unei artere rutiere care să lege strada Dimitrie Cantemir de Podul Dacia cu un pasaj suprateran, respectiv extinderea Parcului 23 August (azi 1 Decembrie) până la Cetate, cu o grădină franţuzească şi alei pietonale. Casa de Cultură a Sindicatelor exista deja, iar pe Calea Clujului se propunea construirea unor blocuri turn lângă cele existente.

2016. Aceeaşi zonă, alte planuri

Proiectul lui Moisi nu a mai fost pus în aplicare din cauza schimbării de optică privind urbanismul. Fiindcă se punea un accent tot mai puternic pe "centrele politico-administrative", s-a considerat că şi Oradea ar avea nevoie de un astfel de centru civic.

În 1979 era prezentat un proiect pentru un ansamblu de clădiri ce cuprindea un palat administrativ, un hotel, blocuri de locuinţe, o sală de expoziţii, un al doilea pod peste Criş şi o piaţă pietonală dedicată manifestărilor publice. Palatul administrativ urma să fie amplasat unde se află în prezent catedrala. În faţa lui era gândit să troneze Monumentul Independenţei, inaugurat în 1982 în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. 

Zona a fost sistematizată doar parţial de comunişti şi a rămas cu probleme după 1989. În 2010 s-a încercat rezolvarea gâtuirii traficului prin amenajarea, nu foarte inspirată, a unui sens giratoriu. Actualmente, în planurile edililor există un proiect de amenajare a unor pasaje rutiere subterane care să fluidizeze traficul. Deasupra lor, în spaţiul dintre Catedrală şi Casa de Cultură, ar urma să fie amenajată o piaţă publică. Primăria doreşte accesarea de fonduri europene pentru punerea în operă a proiectului până cel târziu în 2020.