2002. Cu limitatoare
Accesul dinspre actualul bulevard Ștefan cel Mare către zona de dealuri și Calea Bihorului se făcea, acum o sută de ani și mai bine, pe o cărare peste calea ferată. Odată cu creșterea cartierelor de case de-o parte și de alta a liniilor, în anii 1930 a fost construită o pasarelă peste ele, ușurând accesul.
Are culee din beton placate cu piatră și structură metalică pe doi piloni centrali. Nu a avut parte de reparații capitale pentru mult timp și nici nu a purtat vreo denumire oficială, iar accesul se făcea din prelungirea străzii Locomotivei și două străzi mici, numite Secerei și Ciocanului.
În anii ’80, în timpul sistematizării bulevardului, pe atunci numit Calea Proletarilor, era analizată varianta înlocuirii pasajului cu unul nou, care să pornească din strada Lacu Roșu și să traverseze inclusiv bulevardul. Nu a fost construit, dar nici podul vechi nu a fost reparat, astfel încât până în 2000 devenise un pericol pentru vehicule și pietoni.
În 2002 a fost limitat accesul mașinilor mai grele de 2 tone, prin montarea unui cadru metalic de 2 metri înălțime și 1,8 m lățime. Ulterior s-a renunțat la el fiindcă era prea îngust și pentru mașinile mici, preferându-se așezarea unor blocuri din beton armat și a unor borduri, lăsând vehiculele să intre numai în mijlocul carosabilului.
2025. Se pregătește pasajul
Timp de câțiva ani, pe aici s-a circulat cu așteptare, la mica înțelegere dintre șoferii care așteptau să treacă de-o parte sau alta a podului, fiind totuși mărit gabaritul maxim admis la înălțimea de 3,5 metri. Gropile din asfalt au scos la iveală pavajul de piatră, folosit pe vremuri pentru trafic.
Abia în 2010-2011, podul a fost reparat, la piloni și suprastructură, astfel fiind ridicate restricțiile de circulație, iar traficul a revenit la două benzi. Strada Teodor Neș a fost reabilitată, iar în capătul opus, colț cu străzile Izvorului și Bihorului, a fost amenajat un sens giratoriu. Între timp, zona s-a aglomerat, iar traficul a crescut.
Totuși, podul nu a fost conceput și nici nu a fost modificat în timpul reparațiilor pentru o eventuală instalare a catenarei pentru electrificarea căii ferate aflate dedesubt. Așa că acum, când lucrările de electrificare sunt în derulare, s-au formulat propuneri pentru rezolvarea problemei.
În cele din urmă, proiectanții au optat pentru desființarea podului și înlocuirea lui cu un pasaj subteran cu patru benzi de circulație.
Lucrarea, care așteaptă încă să înceapă, se arată cu atât mai complicată cu cât traficul feroviar, pietonal și auto trebuie să rămână deschise, iar imediat lângă trece cursul pârâului Sălbatic.
