1970. Vine Moş Gerilă!

În perioada comunistă, Crăciunul fusese înlocuit cu impersonala Sărbătoare a pomului de iarnă. Sensul real al sărbătorii se diluase în acest concept, care mai cuprindea şi Revelionul. "Luna cadourilor" a supravieţuit, dar singurul "moş" care-şi mai făcea apariţia era Moş Gerilă, succesorul comunist al lui Moş Crăciun.

În Oradea, în Parcul Bălcescu sau 23 August (acum 1 Decembrie) ori în Piaţa Victoriei (Unirii) se amenaja "orăşelul copiilor", unde cei mici erau chemaţi pentru programe culturale şi pentru a căpăta dulciuri sau jucării. În unii ani, în orăşel puteau fi vizionate filme, iar momentele artistice erau asigurate de pionierii proveniţi de la diferite şcoli sau de actorii teatrului de păpuşi: cântece, dansuri, recitări de poezii şi un Pluguşor ideologizat, adaptat mediului politic.

În anii ´70-´80, Moş Gerilă sosea în Oradea cu trenul, întâmpinat la gară de copii şi părinţii, iar de acolo în "orăşelul copiilor" la bordul unui car alegoric, decorat în diferite feluri, de pildă sub forma unei rachete. "Orăşelul copiilor" devenise tradiţie, rămânând deschis din Ajunul Crăciunului până în prima săptămână a lunii ianuarie şi cuprindea, pe lângă cele menţionate, expoziţii de animale sau, cum remarca presa vremii, "bere din abundenţă".

2015. Târgul de Crăciun

Pe lângă Sărbătoarea pomului de iarnă, oricum o zi lucrătoare, în perioada comunistă Revelionul era marcat tot prin manifestări artistice şi reuniuni de familie şi prieteni, întocmai ca în zilele noastre. Evenimentele aveau loc "în tovărăşia vecinilor de apartament", în restaurantele sau cluburile întreprinderilor, unde "la veselia generală îşi vor da concursul brigăzile de agitaţie" formate din angajaţi. La manifestări luau parte în special "fruntaşii în producţie", programul cuprinzând alocuţiuni, cântece şi "momente vesele".

La un sfert de secol după descătuşarea din 1989, Oradea a întâmpinat Crăciunul şi anul 2016 cu prima ediţie a Târgului de Crăciun. Desfăşurat în Cetatea reabilitată integral, Târgul a fost gândit ca un eveniment-emblemă pentru această perioadă, asemănător celor din marile oraşe, şi a cuprins atât spectacole de colinde şi cântece populare, cât şi o varietate mare de produse de sezon destinate vânzării, mărfuri lucrate manual şi produse alimentare tradiţionale.

Pentru Revelion, orădenii s-au obişnuit deja cu concertele şi focurile de artificii organizate de Primărie, nelăsând însă la o parte sindrofiile organizate în restaurante ori acasă, cu familia şi prietenii.