Un oraş, la fel ca o corabie, dacă nu ştie clar încotro se îndreaptă, nu ajunge nicăieri.

Planul Urbanistic General are exact acest rol: stabileşte unde, ce şi cum se poate construi, trasează liniile directoare ale dezvoltării Oradiei şi creionează o imagine a modului în care va arăta aceasta peste un deceniu. Dacă nu mai bine, măcar altfel...

Plan pe 10 ani

A fost nevoie de mai bine de trei ani, de zeci de studii, de o săptămână de dezbateri publice, toate cu scandal, de o investiţie de 759.000 lei, de avizul a 24 de instituţii şi ministere, dar până la urmă noul Plan Urbanistic General al Oradiei a fost finalizat. Consiliul Local a aprobat joi, în şedinţă extraordinară, documentul realizat de firma Planwerk Cluj, la comanda primarului Ilie Bolojan (foto).

Şi cam aşa şi arată! Studiul, care constituie "Biblia" urbanistică a municipiului pentru umătorul deceniu, reia majoritatea ideilor edilului liberal despre direcţiile de dezvoltare a oraşului şi le transformă în literă de lege. "PUG-ul este un instrument pentru dezvoltarea Oradiei în următorii 10 ani. Acesta va reglementa modul de ocupare a terenurilor şi de realizare a construcţiilor astfel încât să evităm greşelile din anii anteriori", spune Bolojan. Dar asta nu ne scuteşte să facem altele...

Oradea închisă

Noul PUG blochează pentru un deceniu extinderea intravilanului Oradiei, pe considerentul că orice lărgire implică cheltuieli de urbanizare cu reţelele de drumuri, apă, gaz, dar şi grădiniţe, şcoli sau parcuri. "Avem cel puţin 2.000 de hectare disponibile pentru construcţii în oraş. Este lipsit de logică să extindem intravilanul", spune edilul, care consideră că Oradea are suficiente terenuri disponibile cât să nu umble la "graniţe" în următorii 50 de ani.

În acest sens, cea mai importantă axă viitoare de dezvoltare a oraşului o constituie "coridorul Peţa", definit de o nouă linie de tramvai, de-a lungul pârâului, din Calea Aradului până în strada Atelierelor. Documentul prevede aici investiţii de zeci de milioane de euro, care cuprind de la construirea de blocuri ANL în vecinătatea şoselei de centură, până la ridicarea unei săli polivalente pe amplasamentul Ocska Piac, care se va muta peste drum de cartierul Europa, extinderea campusului universitar de la Peţa până la cimitir, prin strămutarea unităţii de jandarmi, ridicarea cartierului de blocuri Ceyrat din strada cu acelaşi nume ş.a.

Extinderi, subtraversări, demolări...

PUG-ul mai prevede, printre altele, şi mobilarea cu blocuri şi mall-uri a zonelor abandonate din inima oraşului, cum ar fi fostele întreprinderi Înfrăţirea din bulevardul Decebal şi Sinteza din strada Oneştilor.

Una dintre cele mai mari provocări o constituie, însă, rezolvarea problemelor de trafic prin soluţii îndrăzneţe precum prelungirea şoselei de centură peste câmpuri, din Calea Sîntandreiului până în Şoseaua Borşului, cu conectare în Biharia la viitoarea autostradă şi mărirea vitezei de circulaţie la 90 km/h, extinderea drumului rapid de la podul Teodor Neş prin Calea Bihorului până la ieşirea din oraş de lângă Real, construirea unor tuneluri rutiere pe sub Piaţa Emanuil Gojdu din faţa Catedralei episcopale şi realizarea unui inel ocolitor al zonei centrale pe direcţia străzilor Decebal, Dacia, Republicii, Magheru, Piaţa Cetăţii şi Sucevei.

Pentru că strada Sucevei e prea îngustă pentru a putea suporta două bezi de circulaţie pe sens, documentul prevede demolarea unui front de case de pe partea cu fostul Plafar. Perpendicular pe aceasta, strada Avram Iancu urmează să fie lărgită, la rândul ei, prin demolarea a circa 20 de imobile, până la frontul unităţii de pompieri, pentru a face loc pietonilor şi bicicliştilor care vor să ajungă din zona centrală în campusul universitar. "Pietonul trebuie să fie stăpân în centru, de aceea străzi pietonale vor deveni şi Vasile Alecsandri sau Aurel Lazăr", spune primarul Bolojan.

Împotrivă!

Promovat de municipalitate, PUG-ul nu este văzut cu ochi buni de opoziţie. Consilierii PSD au votat joi împotriva adoptării lui. Pe de o parte social-democraţii îi reproşează Primăriei că a publicat pe site documentul, extrem de stufos, abia cu o zi înaintea şedinţei, cât să nu poată fi consultat cu antenţie. "Am fost la toate dezbaterile publice. De unde ştiu eu dacă Primăria a preluat obiecţiunile orădenilor?", protestează liderul grupului PSD, Liviu Sabău Popa (foto).

Oricum, pesediştii au propria părere. "Blocarea extinderii intravilanului e o prostie. Ce te faci dacă un investitor spune că îşi asumă cheltuielile cu terenul, reţelele şi construirea unei fabrici? Nu-l laşi să construiască doar pentru că aşa zice PUG-ul?!".

Pietonală cu maşini

Fost consilier local, arhitectul Cristian Puşcaş (foto), are şi el obiecţiuni. "Un PUG, fie şi cu scăpări, este de preferat niciunuia, dar acesta prea este plin de contradicţii". Cel mai bun exemplu este centrul oraşului. "Tu vrei să redai zona pietonilor, dar construieşti parcări care aduc maşinile în zona centrală", protestează Puşcaş. Arhitectul susţine că degeaba amenajează municipalitatea inelul ocolitor al zonei centrale dacă ridică pe malul Crişului, în curtea Primăriei şi la stadionul Voinţa parcaje care vor atrage maşinile ca un magnet.

Situaţia este valabilă şi în cazul lărgirii străzii Avram Iancu. "Să demolezi case pentru lărgirea străzii contravine clar ideii de eliminare a traficului auto. Noroc că lucrările au nevoie de avize inclusiv de la Ministerul Culturii, care acceptă destul de greu demolarea unor clădiri monument", zice Puşcaş. Printre casele prevăzute a fi demolate se numără şi primul internat al elevilor săraci bihoreni, care a funcţionat aici între anii 1860 şi 1885 finanţat de filantropul Nicolae Jiga, şi "Casa turcească", una dintre puţinele clădiri monument păstrate din secolul XVIII.

De altfel, nici primarul nu vede realizabil proiectul în viitorul apropiat. "Este o problemă de capacitate financiară. Ne trebuie bani pentru studii, exproprieri şi reamenajări şi nu îi avem", spune Bolojan.

O viaţă mai bună

Pentru orădeanul de rând, cea mai bună veste adusă de PUG constă în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din aşa-numitele "cartiere-dormitor". "Cartierele de blocuri au cea mai mare nevoie de intervenţii", spune Tiberiu Ciolacu (foto), arhitect la Planwerk.

Rogerius, Nufărul şi Ioşia se confruntă cu o criză acută de locuri de parcare, spaţii verzi, locuri de loisir şi piaţete pentru socializare. Drept urmare, PUG-ul reglementează construcţia de parcări sub terenurile de sport ale şcolilor de cartier şi extinderea spaţiilor verzi la 35,5 metri pătraţi pe cap de locuitor, cu 10 mp peste limita minimă prevăzută de lege, astfel încât tot orădeanul să aibă un parc la 5 minute de mers pe jos.

De asemenea, PUG-ul prevede legături noi între diferite zone, prin construirea unui pod pietonal peste Criş, în apropierea Podului Sfântul Ladislau, care să lege strada Nicolae Grigorescu de Palatul Vulturul Negru, şi transformarea pasarelei din dreptul fostului Centru de Calcul în pod rutier. Pe lista de investiţii se mai numără: înfiinţarea unei pieţe de gros cu produse alimentare, construirea unei clinici de chirurgie cardio-vasculară, dezvoltarea unui hub logistic în Şoseaua Borşului, înfiinţarea unui terminal aerian de tip cargo la Aeroport şi introducerea de hot-spot-uri gratuite în majoritatea spaţiilor publice.

Desigur, aceste obiective depăşesc puterea financiară a oraşului, dar îi identifică nevoile. Măcar în planuri să fie şi orădenii milionari...

VALABIL DIN OCTOMBRIE

Se completează bazele de date!

Odată adoptat, PUG-ul va intra în vigoare din luna octombrie. "În următoarele două luni vom actualiza bazele de date pentru a putea elibera Certificate de Urbanism şi Autorizaţii de Construire conform noului PUG", spune Adriana Lipoveanu (foto), directorul adjunct al Instituţiei Arhitectului Şef.

În plus, ca orice lege, PUG-ul, stabileşte doar linii directoare, astfel că va trebui completat cu norme metodologice de punere în aplicare. Viitoarele PUZ-uri (Planuri de Urbanism Zonal) vor stabili în detaliu şi prin reguli stricte cum va arăta fiecare stradă şi zonă în parte, îmbinând aspectul funcţional cu cel estetic.

"Vor trebui adoptate PUZ-uri care să stabilească, spre exemplu, cum tratăm intervenţiile noi în centrul istoric: încurajăm o arhitectură mimetică, o arhitectură nouă sau una de avangardă? Nu de alta dar, la atâtea spaţii goale, construind avangardist rişti să copleşeşti arhitectura istorică", avertizează Cristian Puşcaş.