.jpg)
"Dacă Bolojan era general, nu primar, astăzi eram morţi toţi, dar cu războiul câştigat", spune un angajat al municipalităţii. Şi cam are dreptate...
Ordonat, eficient şi autoritar, Ilie Bolojan vorbeşte la superlativ despre cea mai eficientă administraţie locală, cele mai multe fonduri europene atrase şi cea mai mare creştere economică. Dar cum performanţa înseamnă de cele mai multe ori accidentări soldate cu sechele, la sfârşitul celui de-al doilea mandat al administraţiei sale Oradea încă se luptă cu cele mai încâlcite proiecte, cele mai mari penalizări "europene" şi cea mai mare datorie publică.
Să tragem linie!
Săptămâna trecută, llie Bolojan a tras linie sub cel de-al doilea mandat în fruntea municipalităţii. Edilul s-a prezentat în faţa presei alături de viceprimarul Mircea Mălan, însărcinat cu implementarea proiectelor europene, fostul viceprimar Ovidiu Mureşan, care a răspuns de proiectele sociale, şi de viceprimarul Huszar Istvan, care i-a luat locul acestuia anul trecut.
La darea de seamă a luat parte şi city-managerul Eduard Florea, însărcinat să susţină prezentarea cu cifre. În fond, nici nu era greu: în mandatul care se încheie Oradea a atras finanţări europene record, de 247 milioane euro. Pe lista marilor investiţii se numără, între altele, construcţia noului CET pe gaz (77,7 milioane euro), amenajarea acvaparcului Nymphaea (19,7 milioane euro), reabilitarea Cetăţii (19,6 milioane euro), construirea drumului expres (16 milioane euro), ridicarea a două pasaje supraterane pe care şoseaua de centură traversează DN 76 (6 milioane euro) şi DN 79 (4,3 milioane euro), transformarea pieţei Rogerius într-un centru comercial modern (6,7 milioane euro). "Oradea va fi printre primele trei oraşe din România care au accesat fonduri europene", spune Bolojan.
La finanţările comunitare se mai adaugă lucrări "locale", precum asfaltarea a peste 100 de străzi, crearea a peste 6.700 locuri de parcare, construirea parcării supraterane din spatele Palatului de Justiţie (4 milioane euro), finalizarea Podului Constantin Prezan (2,6 milioane euro) şi multe altele. "Ne-am ţinut de cuvânt!", e concluzia edilului.
Teoretic, bogaţi...
Ales în 2012 cu 66,8% din voturile orădenilor, Bolojan şi-a câştigat al doilea mandat cu o platformă axată pe atragerea de investiţii, crearea de locuri de muncă şi creşterea calităţii vieţii. Primarul zice că s-a achitat de sarcini: "Oraşul este pe o direcţie bună. Au crescut locurile de muncă şi salariile".
În perioada 2012-2015 numărul mediu de salariaţi a crescut cu 15%, la un total de 89.954 angajaţi. "Treptat, s-a făcut reconversia de pe sectorul textile-încălţăminte, puternic afectat de criza economică, pe activităţi industriale", spune Eduard Florea (foto). Mobilarea parcului industrial Eurobusiness din Şoseaua Borşului cu firme precum SHC, Plexus, Emerson, Faist Mekatronic sau Eberspacher a oferit un debuşeu orădenilor rămaşi fără joburi.
Oficial, salariatul orădean o duce mai bine decât în 2012. Potrivit evidenţelor municipalităţii, salariul mediu lunar în Oradea a crescut cu 31%, de la 326 euro în 2009 la 426 euro în 2015. Cei 1.900 lei/lună sunt, însă, din păcate, doar virtuali. "E un calcul făcut pe baza încasărilor Primăriei din impozitul pe venit şi numărul de salariaţi furnizat de Direcţia Judeţeană de Statistică", recunoaşte Florea. Şi, cum se ştie, statistica nu reflectă întotdeauna realitatea...
... oficial, încurcaţi!
De altfel, nici statisticile administraţiei Bolojan nu sunt cele mai fidele, contabilizând la realizări proiecte încă în lucru. Spre exemplu, noul CET pe gaz va intra în probe abia săptămâna aceasta. Dată fiind complexitatea centralei, şansele ca lucrările să se prelungească după 30 iunie, iar Primăria să returneze banii finanţatorului european, există, chiar dacă sunt mici. De asemenea, nu se ştie care va fi costul încălzirii după punerea în funcţiune a noii centrale, şi nici costul întreţinerii acesteia, care de-abia acum va fi pus în discuţie.
La fel, municipalitatea a prelungit termenul de predare a acvaparcului Nymphaea până pe 15 aprilie, iar la cererea constructorului îi va da o nouă păsuire, numai să-l vadă funcţional. Orădenii vor trebui să aştepte inaugurarea încă două luni după predare, pentru ca angajaţii Administraţiei Domeniului Public să se familiarizeze cu el!
Un proiect la fel de încurcat este drumul expres, care se opreşte în zidul atelierului CFR din strada Ecaterina Teodoroiu. Nimeni nu ştie dacă şi când va primi Primăria avizul Ministerului Transporturilor pentru ca drumul să înainteze peste liniile ferate până la podul Teodor Neş. "Ne-am îndeplinit 80% din indicatorii din proiect, aşa că nu se pune problema să returnăm banii", spune şeful Direcţiei de Proiecte cu Finanţare Europeană, Marius Moş.
Lucrurile sunt complicate şi în cazul pasajului Vulturul Negru. Primăria a semnat abia joia trecută contractul pentru dezafectarea mozaicului pe care firma Marconst l-a turnat de mântuială şi pentru pietruirea cu granit şi marmură. Lucrarea va trebui terminată în jumătate din termenul normal de patru luni. "Proiectul european trebuie închis în iunie, pentru că altfel va trebui să returnăm toţi banii", recunoaşte viceprimarul Mircea Mălan (foto), care este însă convins că lucrarea va fi gata la timp. Mai ales că, de data asta, la bătaie s-a pus un milion de euro...
Pe muchie de cuţit
Al doilea mandat al primarului Bolojan se încheie cu mai multe semne de întrebare. Spre exemplu, nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu mega-amenda de 33,4 milioane euro aplicată Electrocentrale de către Ministerul Mediului pentru că nu şi-a depus la timp certificatele de CO2 aferente anului 2012. Cum instanţa a respins ca tardivă înscrierea sumei la masa credală, există şanse ca Ministerul să se îndrepte împotriva oraşului.
Penalizările sunt, de altfel, punctul slab al administraţiei Bolojan. Municipalitatea a primit şi contestat în instanţă corecţii financiare de 27,8 milioane lei aplicate doar anul trecut şi numai pentru proiectul noului CET. Cum proiectele europene, închise majoritatea în decembrie 2015, sunt verificate abia acum, iar auditorii dau corecţii pe bandă rulantă, sunt toate şansele ca suma să crească.
Oficial, Primăria are de primit de la Uniunea Europeană şi de la Guvern 117 milioane lei, sumă pe care a împrumutat-o din bănci ca să poată finanţa proiectele europene. Cum nimeni nu ştie când vor veni banii, municipalitatea tocmai ce a decis să ia un credit de 80 milioane lei pentru a-şi refinanţa ratele de anul acesta, aşa că noul împrumut va urca gradul de îndatorare la un nivel record de 60,9%.
Deşi astfel Oradea riscă să devină cel mai îndatorat oraş după Bucureşti, directorul economic, Nadia Haş (foto), spune că lucrurile sunt mult mai nuanţate. "Pe lege, la gradul de îndatorare nu se calculează creditele luate pentru cofinanţarea proiectelor europene, dar noi am făcut-o pentru că sunt bani pe care trebuie să îi şi rambursăm". Altfel spus, conducerea Primăriei şi-a luat maximum de precauţii, dar strict după lege, fără creditele luate pentru proiectele europene, gradul de îndatorare variază între 13,5% în 2017 şi 6,7% în 2021. Oricum ar fi, cele mai multe realizări din istoria oraşului aduc cu ele cele mai mari datorii...
AUDIT DE PERFORMANŢĂ
Imaginea contează
Creditat toamna trecută cu 68,7% din preferinţele orădenilor, Ilie Bolojan este favoritul cursei pentru alegerile din 5 iunie. Orădenii par să accepte stilul autoritar al acestuia, numai să vadă că "se face ceva". Divorţul prin care a trecut, plecările repetate la Bucureşti pentru a se achita de îndatoririle de secretar general al PNL, dar şi de cele din conducerea Asociaţiei Municipiilor, nu par a-i afecta popularitatea.
Conform unui recent audit de performanţă făcut de Progress Foundation, Bolojan pare să fi capitalizat toate reuşitele echipei sale, ceilalţi componenţi culegând doar criticile. Spre exemplu, în vreme ce majoritatea celor chestionaţi susţin că activitatea primarului se caracterizează prin corectitudine, când vine vorba de Consiliul Local, acesta e văzut ca fiind mult mai puţin corect. Orădenii sunt de părere că primarul este imparţial, competent şi se bucură de încrederea cetăţenilor, dar nu acelaşi lucru îl spun despre CL, considerând că activitatea aleşilor se caracterizează mai puţin prin lipsa conflictului de interese, simţul răspunderii şi competenţă.