Când afară e rupere de nori, dispecerul Companiei de Apă Oradea are parte de duşuri reci. Telefoanele sună continuu. „Vă rog să veniţi, strada Podului este inundată!”, „Ce faceţi? Prin intersecţia de la Crişul apa aproape că trece de pragul maşinii!”, „Pe Gheorghe Doja apa ne curge prin perete în casă!”, reclamă orădenii.
„Avem peste 50 de apeluri în câteva ore. Nu poţi face faţă numărului mare de telefoane. Oamenii sunt nervoşi, dar sistemul de canalizare pluvială nu este proiectat pentru fenomene extreme”, spune dispecerul Valentin Bot. Şi nici nu ar fi normal să fie...
„Maşinile se blochează”
Anul acesta, luna lui Cuptor a căzut în zodia Vărsătorului. Ploile din 8, 15 şi 22 iulie, cu averse de peste 35 litri pe metru pătrat, descărcări electrice şi vijelii, au provocat inundaţii în toate zonele oraşului. Şoferii s-au plâns pe grupurile „Info Trafic Bihor” şi „Oradea suntem noi”, dar şi prin aplicaţia Oradea City Report sau direct la dispeceratul CAO că zeci de beciuri şi străzi au fost inundate.
Cele mai grave probleme apar la intersecţia străzilor Republicii şi Magheru din faţa magazinului Crişul. Apa scursă de pe dealuri, pe străzile Gheorghe Doja, Graurilor şi Louis Pasteur, ajunge să depăşească 20 centimetri pe linia de travamvai, blocând traficul.
„Dacă furtuna are loc peste zi, maşinile se blochează bară la bară. Degeaba circulă şoferul de pe ambulanţă pe linia de tramvai şi pune girofarul. Străzile Republicii şi Magheru sunt înguste. Până reuşesc şoferii să facă loc ambulanţei se pierd minute preţioase”, reclamă directorul economic al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bihor, Liviu Sabău Popa (foto), totodată consilier local PSD. Iar exemple similare sunt cu duiumul...
„Ne dăm cu barca!”
Ca un făcut, cele mai critice zone sunt şi cele mai aglomerate, în buricul târgului şi la intrările în oraş. „Zona magazinului Crişul este pe locul întâi în topul reclamaţiilor, dar apar probleme şi pe Horea, Ion Vidu şi Topârceanu. Odată depăşită capacitatea de preluare a reţelei de canalizare, apa acoperă şoseaua şi se revarsă în beciuri”, spune dispecerul CAO Valentin Bot. La fel, apele acoperă şoselele de sub podurile CFR din calea Mareşal Averescu şi din strada Matei Corvin.
„Feriţi ieşirea din oraş către Oncea. Sub pod la Lidl totul e blocat!”, avertiza în urmă cu două săptămâni un orădean pe Facebook, afişând poza unei dube intrate în apă până la plăcuţa de înmatriculare. Comentariile au apărut imediat: „Ne dăm cu barca astăzi!” sau „Caiacul, noua necesitate după ploaie în Oradea!”.
Acelaşi lucru se întâmpla şi la trecerea pe sub podul CFR din calea Mareşal Averescu, în vecinătatea intersecţiei cu strada Grădinarilor şi sub cel care trece peste calea Borşului.
Cu apa în casă
Potrivit aplicaţiei Oradea City Report, orădenii au reclamat la ultimele ploi inundaţii în toate cartierele, începând cu Aleea Rogerius, Olimpiadei, Moldovei şi Podului din Rogerius, Cazaban din Ioşia, Macului din Oncea, Gheorghe Doja, Ecaterina Teodoroiu, Făcliei, Louis Pasteur şi Prunilor din zona de deal, Ogorului din Nufărul şi Ciheiului de lângă şoseaua de centură.
„Şoseaua a fost făcută fără şanţuri de scurgere, mai sus cu un metru de curtea mea. La ploaia de acum două săptămâni mi-a intrat apa în casă şi a urcat pe perete mai bine de o palmă. Am oprit curentul, să nu ne electrocutăm, şi toată noaptea am scos-o afară cu găleata”, povesteşte proprietarul Ionuţ Pantiş (foto).
Nu-i pentru vijelii!
Problema e că reţeaua de canalizare pluvială, atâta câtă există, nu a fost proiectată pentru revărsări de ape cum au văzut orădenii în cea mai ploioasă lună iulie din ultimii 8 ani. „Sistemul de canalizare din Oradea rezistă până la precipitaţii de circa 40 litri de apă pe metrul pătrat. Dacă plouă atât în 24 de ore nu e nicio problemă. Dar când cantitatea asta cade într-o oră, reţelele nu pot prelua apa decât după o oră sau două şi apar inundaţii”, spune directorul tehnic al CAO, Gheorghe Popa (foto).
Niciun sistem de canalizare din lume nu este proiectat pe baza situaţiilor excepţionale. „Există normative care prevăd foarte clar dimensiunea conductelor care trebuie folosite. Conductele mai mari sunt mai scumpe. Niciun finanţator n-ar accepta costuri mai mari pentru câteva situaţii excepţionale, care apar de două sau trei ori pe an”, explică Popa. De altfel, directorul afirmă că supradimensionarea capacităţii de transport pentru a preveni inundaţiile ar fi nu doar costisitoare, ci şi nerecomandabilă: „Dacă foloseşti conducte prea mari, apa bălteşte şi începe să miroase”.
„Avem soluţia”
În Oradea există circa 15 zone inundabile pe care CAO intenţionează să le elimine treptat. Prima şi cea mai importantă e cea din faţa magazinului Crişul. „Avem soluţia tehnică, dar, fiind o zonă aglomerată, va trebui să aşteptăm începerea lucrărilor de lărgire a Podului Dacia, programate pentru anul viitor, când circulaţia tramvaielor va fi sistată şi vom putea lucra”, spune Popa.
La fel, pentru a proteja zona Olimpiadei şi întreg cartierul Oncea de revărsările de pe dealuri, CAO va amenaja în calea Bihorului o reţea cu două staţii de pompare. Prima staţie, din fosta remiză de vagoane a CFR, care va colecta apele din zona Ecaterina Teodoroiu - podul Teodor Neş şi le va revărsa în Pârâul Sălbatic, este deja în procedură de achiziţe. Cea de-a doua staţie, care va deservi zona Suişului, va fi achiziţionată anul viitor.
Zona inundabilă din calea Mareşal Averescu va fi eliminată tot printr-o investiţie în reţele. „Acolo avem un colector de mari dimensiuni care descarcă apele direct în Crişul Repede printr-o conductă mai îngustă. Urmează s-o înlocuim cu alta mai mare”, spune directorul tehnic.
Un proiect de milioane
Deşi în cartierul Rogerius, de exemplu, nici măcar nu există canalizare pluvială, apele fiind evacuate prin reţeaua menajeră, conducerea CAO refuză să-şi asume spargerea celor mai aglomerate străzi pentru a introducere reţele de canalizare. „Un studiu de fezabilitate făcut de Institutul de Proiectări Judeţene Bihor la sfârşitul anilor ’90 estima la circa 50 milioane euro, în banii de acum, investiţiile necesare în canalizarea oraşului”, explică reprezentantul CAO.
Cum enorma investiţie este imposibil de finanţat din bugetul local sau din fonduri comunitare, CAO vrea să paseze o parte din responsabilitate dezvoltatorilor imobiliari. „Afară, investitorii îşi amenajează bazine de colectare a apelor”, spune Gheorghe Popa. Un sistem similar a fost folosit deja la amenajarea parcării magazinului Metro din calea Clujului şi urmează să fie implementat pentru colectarea apelor din zona noilor blocuri de pe strada Oneştilor. „Peste tot în lume se foloseşte această soluţie. Apa e colectată în bazine de mică adâncime, pentru a se evita costurile cu săpătura, dar care se întind pe zeci de metri lungime, sub parcări sau pe sub zonele verzi. După ce precipitaţiile se opresc, proprietarul pune în funcţiune o pompă mică şi fie foloseşte apa colectată la irigarea spaţiului verde, fie o deversează în canalizarea oraşului”, arată directorul tehnic.
Sistemul aduce cu cel tradiţional, folosit de ţăranii care îşi pun ciuberele la burlanele caselor ca să prevină inundarea curţilor. Atât doar că cele moderne nici măcar n-ar mai fi la vedere...
ÎNTÂI CĂLDURA!
Primăria amână lupta cu apa de ploaie
Problema zonelor inundabile ar putea fi rezolvată de municipalitate prin amenajarea de reţele colectoare exclusiv pe fonduri europene. „Vom încerca să identificăm surse de finanţare, deşi e dificil ca oraşul să demareze acum astfel de proiecte”, spune viceprimarul Florin Birta (foto). Potrivit edilului, Oradea trebuie să rezolve întâi problema termoficării. „Sigur, nu-i plăcut ca în anumite locuri să apară inundaţii, dar în momentul de faţă prioritar este sistemul de termoficare, pentru a le putea oferi orădenilor căldură peste iarnă”.
Totuşi, municipalitatea nu va renunţa la reducerea numărului de zone inundabile şi ar cofinanţa lucrările pentru redimensionarea reţelei de la magazinul Crişul. De asemenea, Consiliul Local va expropria familiile din zona inundabilă a străzii Ciheiului, pe care urmează să fie amenajat un drum ocolitor. „Cel târziu în primăvară familiile care locuiesc aici vor începe să fie evacuate”, spune Birta.