E clar, banii n-aduc fericirea! Pentru a putea implementa 43 de proiecte europene, în valoare totală de 247 milioane euro, municipalitatea s-a împrumutat din bănci ca să îşi asigure contribuţia proprie.
La 150 milioane euro atrase din bugetul european şi cel de stat, contribuţia oraşului s-a ridicat la 40 milioane euro, iar creditele contractate au fost de încă 57 milioane euro. Automat, gradul de îndatorare al oraşului a "sărit" de la 23,24%, cât era anul trecut, la 60,93% în 2016. City-manager-ul Eduard Florea spune, însă, că este perfect normal. "În orice ciclu economic, indiferent că este vorba de o familie, despre o firmă sau un oraş, eşti nevoit să te împrumuţi dacă vrei să achiziţionezi bunuri cu termen lung de funcţionare. Altfel nu ai cum să te dezvolţi", explică economistul.
Economie de campanie
Credite, sold, venituri proprii, datorie publică, Euribor şi altele. Aflaţi în campanie, pretendenţii la Primaria Oradea au scuturat de praf manualul de economie, aşa încât aproape nu există candidat care să nu pună în discuţie datoria publică a oraşului. Tema e cu atât mai seducătoare cu cât cifrele vorbesc de la sine. Cu un grad de îndatorare de 60,93% din media veniturilor proprii pe ultimii trei ani şi cu rate de 153,1 milioane lei ce trebuie plătite numai în 2016, soarta oraşului pare pecetluită. Generaţiile următoare nu vor mai putea lua împrumuturi pentru nimic, acuză majoritatea candidaţilor.
Numai că şi procentele, nu doar cuvintele, sunt înşelătoare. "Se amestecă mere cu pere. E adevărat că a crescut gradul de îndatorare, dar asta pentru că oraşul a luat un credit de 100 milioane lei, pe numai un an, pentru derularea proiectelor. Imediat ce UE ne decontează lucrările, punem banii la loc, iar de anul viitor presiunea pe buget va scădea", spune city-managerul Eduard Florea (foto).
Sunt dator dar mă tratez...
Conform simulărilor postate pe portalul municipalităţii, datoria publică se va diminua anul viitor de la 60,93% la numai 19,59% şi la 19,21% în 2018.
Săptămâna trecută municipalitatea a şi renunţat să mai ia creditul de 80 milioane lei aprobat în martie de Consiliul Local pentru eventuala refinanţare a ratelor de plătit în vara acestui an. Motivul? Simplu: nu mai este nevoie. Pe lângă faptul că şi-a renegociat condiţii de finanţare mai bune cu banca, oraşul a încasat deja 65 milioane lei din totalul celor 102 milioane lei pe care trebuie să le primească de la finanţatorul european pentru lucrările finalizate anul trecut, precum drumul rapid, grădina de pe dealul Ciuperca şi Aquapark.
"Din banii primiţi, 40 milioane lei au acoperit parte din credit, iar diferenţa a rămas la dispoziţia Primăriei", explică directorul economic al municipalităţii, Nadia Haş (foto).
"Amenzi" de 10 milioane euro
Haş speră că oraşul îşi va deconta întreaga sumă de 102 milioane lei, fără nicio corecţie financiară. Măsuri pecuniare similare amenzilor, aplicate procentual din valoarea proiectului, acestea se stabilesc de către finanţator după verificarea actelor. În funcţie de gravitatea faptei, de la încălcarea principiului transparenţei la cel al tratamentului nediscriminatoriu al constructorilor, corecţiile pot varia între 2% şi 100%, aplicându-se la decontarea sumelor cheltuite de beneficiarul proiectului, silit astfel fie să renunţe la bani, fie să conteste decizia de neconformitate.
Săptămâna trecută, municipalitatea se lupta în instanţă pentru anularea unor corecţii financiare în valoare totală de 45,1 milioane lei, echivalentul a 10 milioane euro, aplicate pe 11 proiecte europene. "Noi sperăm să câştigăm toate procesele", spune Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.
Probleme la achiziţii
Printre altele, municipalitatea a primit "amenzi" la proiectul pentru reabilitarea sistemului de termoficare (24,2 milioane lei), construcţia Aquaparkului (6,9 milioane lei), reabilitarea Cetăţii (1,1 milioane lei), amenajarea pasajului suprateran peste DN 76 Oradea-Deva (926.000 lei) şi reabilitarea termică a blocurilor din zonele Dacia, 1 Decembrie, Dimitrie Cantemir (44.546 lei). "În toate cazurile este vorba de neconformităţi constatate de organismul intermediar în procesul de achiziţie", spune şeful DMPFI.
Pe româneşte, autorităţile de management de pe lângă Ministere au "taxat" Primăria nu pentru că ar fi trântit licitaţiile, ci pentru că ar fi... putut s-o facă! Moş spune că municipalitatea a luat în calcul riscul, dar a ales răul mai mic. "Să zicem că ai de terminat într-un an un proiect de 2 milioane euro. Dacă le ceri participanţilor la licitaţie acte care dovedesc capacitatea de execuţie, organismul intermediar te sancţionează cu 10% pe motiv că eşti restrictiv. Dar dacă nu le ceri, iar câştigătorul nu termină la timp lucrarea, ai pierde toţi banii", explică directorul.
Ai bască?
De altfel, majoritatea corecţiilor au la origine neconformarea legislaţiei româneşti la cea europeană, iar ca motive sunt invocate criterii restrictive aplicate concurenţilor ori lipsa de transparenţă.
Cel mai bun exemplu este proiectul noului CET pe gaz, unde municipalitatea a cerut firmelor să demonstreze că au meseriaşii necesari. "În România, ca să poţi lucra cu reţele de gaz sau electrice, trebuie să fii atestat de Transgaz sau Electrica. Dacă nu ceri atestatele angajaţilor, nu poţi face lucrarea fiindcă Transgazul şi Electrica nu avizează lucrările. Dacă îl ceri, eşti acuzat că ai impus condiţii restrictive care împiedică firmele europene să vină la licitaţie", spune Ioan Maghiar, managerul proiectului de reabilitare al CET-ului.
La fel, în cazul lucrărilor de reabilitare de la Cetate, autoritatea de management de la Bucureşti a respins plata sumei de 1,1 milioane lei pentru lucrările suplimentare. "În timpul săpăturilor au ieşit la iveală rămăşiţele vechii catedrale. Conform Legii patrimoniului, am făcut lucrări de descărcare arheologică şi am înlocuit podelele din lemn cu sticlă, ca să se vadă descoperirile. Finanţatorul a considerat că lucrările nu aveau caracter de imprevizibilitate", arată Maghiar.
Iar exemplele ar putea şi chiar vor continua. Nu de alta, dar organele de control pot emite corecţii financiare până la 5 ani după finalizarea proiectului...
"Pe lege, la noi pot face audit financiar numai specialiştii înscrişi în Corpul Experţilor şi Contabililor Autorizaţi din România. Dar dacă ceri ca expertul să fie atestat CECCAR, autoritatea de management te sancţionează că ai impus prevederi restrictive firmelor europene. Dar ce garanţie am eu că un belgian, de exemplu, stăpâneşte subtilităţile legislaţiei româneşti?"
Ioan Maghiar
FĂRĂ CORECŢII!
La mâna auditorilor
Fără a lua neapărat partea Primăriei, experţii în proiecte europene afirmă că organismele româneşti care "cenzurează" proiectele cu fonduri UE decid corecţii financiare dintr-um motiv simplu. Dacă o neregulă e descoperită în plan local, banii rămân în ţară, cu şanse să fie redirecţionaţi pe alte proiecte, iar dacă neconformitatea este descoperită de organele de control europene, se întorc în bugetul UE. "Autorităţile de management de la noi par hotărâte să găsească şi cea mai mică neregulă, ceea ce nu-i greu în condiţiile în care legislaţia românească e în permanentă schimbare", spune un expert.
Specialistul chiar se miră că Primăria Oradea a primit corecţii de numai 5% din proiectele implementate. De altfel, aceeaşi părere o are şi secretarul de stat Marcel Boloş (foto). "5% este foarte puţin în condiţiile în care poţi fi taxat pentru aproape orice. În ţară, cei cu proiecte similare sunt fericiţi dacă iau corecţii de 20%!".
Culmea, doar primarul Ilie Bolojan este sever. "E bine că avem corecţii de doar 5%, dar mai bine ar fi să nu avem absolut deloc. Poziţia municipalităţii este de a ataca în instanţă toate notele de neconformitate atunci când ştim că avem dreptate", spune edilul, convins că Primăria are toate şansele să câştige şi, deci, să nu achite nicio "amendă".