Oficial ne merge bine. Raportul privind starea economică şi socială a oraşului pe 2013, prezentat marţea trecută Consiliului Local de conducerea Primăriei, arată pentru prima dată după izbucnirea crizei o uşoară revenire a economiei locale. S-au făcut investiţii, au sporit încasările la bugetul local, iar indicatorii oraşului au crescut. "Oradea este pe un drum bun, chiar dacă mai sunt încă multe de făcut", spune primarul Ilie Bolojan.
Oradea pe creştere
Întins pe 500 de pagini, raportul privind starea oraşului pe 2013 prezentat de conducerea Primăriei relevă o îmbunătăţire a indicatorilor municipiului: Oradea din statistici este un oraş în creştere. În premieră după izbucnirea crizei economice, încasările la bugetul local din impozitul pe venit global plătit pe salariile orădenilor - cel mai relevant indicator al evoluţiei economice - a crescut cu 8%, dublu faţă de Cluj-Napoca, oraşul cu pretenţii de centru de regiune, şi sensibil peste Timişoara (6%) şi Arad (5%).
Chiar dacă IVG-ul pe cap de locuitor în Oradea este de numai 325 lei, cu mult sub cei 500 lei care se înregistrează în Cluj, trendul e încurajator, pentru că arată o recuperare din lunga întârziere a Oradiei. "Dacă rămânem pe creştere, în anii următori am putea ajunge din urmă celelalte oraşe mari din regiune", spune Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei.
Recomandat pentru afaceri
Cu un buget de 757 milioane lei, concentrat pe dezvoltare, Oradea a obţinut anul trecut, pentru a doua oară consecutiv, locul V în topul Forbes al celor mai bune oraşe pentru afaceri din ţară. Municipiul este depăşit doar de Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Ploieşti. Printre atuurile Oradiei se numără reducerea la 1% a impozitului pe clădirile persoanelor juridice, scutirea de impozite pe marile investiţii şi scurtarea termenelor de eliberare a documentelor.
Toate acestea, împreună cu scăderea gradului de îndatorare a oraşului la 22,15% din veniturile proprii, mult sub pragul permis de lege, şi cu reducerea numărului de angajaţi ai municipalităţii de la 840 la 767 salariaţi, au făcut o imagine bună oraşului inclusiv în ochii Agenţiei Internaţionale Fitch Rating. Municipiul a fost notat cu BBB- pentru creditele în lei şi valută pe termen lung, ceea ce înseamnă că este recomandat investiţiilor, având o economie în dezvoltare şi o perspectivă stabilă.
Mai mult de taxat
Săraci sau nu, orădenii şi-au mărit anul trecut parcul auto cu peste 1.800 de maşini, oraşul ajungând la 63.328 autovehicule, la o populaţie de 196.400 locuitori. Dacă la acestea mai adăugăm cele 27.000 mijloace de transport deţinute de firme, ambuteiajele n-ar mai trebui să mire pe nimeni. La fel, în 2013 Primăria a luat în evidenţe nu mai puţin de 1.200 imobile, ridicând astfel la 92.764 numărul clădirilor deţinute de persoanele fizice. Alte 10.618 clădiri, cu 511 mai multe decât în 2012, sunt în proprietatea persoanelor juridice.
Cum toate acestea se impozitează, veniturile proprii bugetului local au crescut anul trecut cu circa 2 milioane lei, la 62,9 milioane lei. Având un grad de încasare a debitelor de 90% (pe de-o parte datorită reducerii de 10% acordate contribuabililor care îşi plătesc dările în primul trimestru, pe de altă parte datorită celor 6.500 de popriri pe cont şi 810 sechestre pe bunurile rău-platnicilor), bugetul local nu se prea poate plânge de blocaj financiar.
Oraşul insolvenţelor
Există, însă, şi părţi slabe! Oradea ocupă locul doi pe ţară, după Bucureşti, în topul falimentelor. Anul trecut şi-au declarat insolvenţa 1.104 firme, cu 346 mai multe decât în 2012, şi mai puţin de o zecime dintre acestea vor să mai revină pe piaţă, conform datelor oficiale. Cea mai răsunătoare insolvenţă este, de departe cea a societăţii Electrocentrale, furnizorul de energie termică al oraşului, dar sunt şi exemple din mediul privat, unde companii precum Frigoexpres sau Omilos, deţinătorul Era Shopping Park, au intrat în incapacitate de plată.
Aşa cum riscă să păţească şi o bună parte dintre orădeni, deoarece - cu salarii medii nete de 1.174 lei pe lună - bihorenii deschid clasamentul celor mai prost plătiţi angajaţi din România. Cum nu există statistici la nivel de municipiu, veniturile orădenilor se pot estima în jurul aceleiaşi cifre. Iar asta generează paradoxul unui oraş bogat, cu orăşeni săraci...