Oradea a avut, sâmbătă seară, aerul unui oraș de festival. Noaptea Muzeelor a scos în stradă mii de oameni de toate vârstele, transformând centrul într-un vibrant traseu cultural. Oamenii au mers dintr-un loc în altul nu doar pentru expoziții și tururi ghidate, ci și pentru concerte, spectacole, profitând de una dintre puținele seri din an în care cultura iese, la propriu, în stradă.
Orădeni și turiști deopotrivă au început turul obiectivelor încă înainte de lăsarea întunericului, încercând să bifeze cât mai multe opriri. Peste tot au fost întâmpinați de tineri voluntari care împărțeau bilete gratuite, explicau trasee și răspundeau întrebărilor. Amabili și mereu în mișcare, voluntarii au fost cei care au ținut mecanismul serii în funcțiune ore întregi. Și au avut de lucru: la Muzeul Țării Crișurilor, unul dintre cele mai căutate puncte ale serii, până în jurul orei 21, estimările voluntarilor arătau că pragul instituției fusese trecut deja de peste 1.000 de persoane.
În parcul Muzeului Țării Crișurilor, atmosfera avea aerul unui mic festival urban. Copiii alergau printre alei, făceau tumbe pe iarbă și se jucau cu bețele luminoase primite de la organizatori, în timp ce părinții își făceau loc printre standurile producătorilor locali și scena amenajată în parc.
Cei ajunși aici s-au bucurat de muzică până târziu.
După atmosfera întreținută de DJ Beju, de la ora 21, unul dintre cele mai așteptate momente ale serii l-a adus pe scenă pe Dan Helciug, liderul trupei Spitalul de Urgență, cu „My Queen Tribute”, un omagiu adus hiturilor legendarei trupe Queen.
Înainte de concert, artistul a stârnit zâmbete în public după ce a povestit că a făcut şi el un tur al standurilor și a gustat din „sucul de prune”, cum a botezat, în glumă, pălinca bihoreană, recunoscând că băutura locală i s-a părut mult mai zdravănă decât cea „de acasă”, din Sibiu. „La noi are doar 13 grade”, a glumit Helciug.
La o aruncătură de băţ de MŢC, în faţa Templului Francmasoneriei, a fost coadă întreaga seară, oamenii aşteptând răbdători tururile ghidate din jumătate în jumătate de oră. În grădina muzeului, cvartetul Michael Haydn, de la ora 20, şi Alex Slăvescu & Band, după ora 21, au oferit recitaluri doritorilor.
La Casa Darvas-La Roche, una dintre atracțiile constante ale Nopții Muzeelor în Oradea, coada de la intrare s-a format încă de la primele ore ale serii.
Vizitatorii au venit nu doar pentru interioarele spectaculoase ale muzeului Art Nouveau, ci și pentru programul special pregătit în grădina casei și pe pietonala Libertății. Seara a debutat, cu recitalul „Colors of the Wind”, susținut în grădină de Corala Art Nouveau a Filarmonicii de Stat Oradea, iar după ora 20.30 atmosfera s-a mutat și în stradă, unde DJ-ul Kaya V a ținut un set „by candlelight” pe pietonala Libertății. În jur, wine bar-urile, food truck-urile și cocktailurile pregătite de Street Coffee Roasters au completat atmosfera de festival urban.
În interior, unul dintre punctele de interes a fost expoziția „În corpul casei – locuiri suprapuse de la Brâncuși la Ghenie”, o selecție din colecția privată a Marianei Florescu, prezentată chiar în prezența colecționarei – un detaliu care a atras numeroși pasionați de artă.
La Teatrul Regina Maria, „Theatre @night” a adus o altă formă de spectacol. De la ora 21.30, actorii au prezentat fragmente muzicale din spectacolul „Tandrețea”, adunând zeci de spectatori în faţa instituţiei de cultură.
Momentul artistic a fost însă scurt, spre ușoara dezamăgire a celor prezenți, care ar mai fi zăbovit. „Vă așteptăm la teatru”, le-au transmis actorii la final, răsplătiți cu aplauze puternice.
Chiar și așa, vizitatorii au avut ce descoperi. Publicul a putut intra în teatru, inclusiv pe scenă, într-un tur mai puțin obișnuit al clădirii. În foaier, la intrare și în fața teatrului au fost expuse costume și piese de recuzită artistică, minuțios lucrate, care au atras privirile tuturor. Mulți s-au oprit să le fotografieze, impresionați de detalii și de migala cu care au fost realizate.
La NOCA, spațiul de artă contemporană de pe strada Independenței, publicul a descoperit o altă față a Nopții Muzeelor: mai puțin despre patrimoniu și mai mult despre emoții, simboluri și interpretări personale.
Expoziția „Râsete care plâng, lacrimi care râd”, completată de tururi ghidate, i-a făcut pe vizitatori să zăbovească mai mult decât plănuiseră printre lucrări care vorbesc, în feluri diferite, despre fragilitatea umană și contrastul dintre bucurie și suferință.
Noaptea Muzeelor i-a purtat pe orădeni și prin locurile încărcate de istorie religioasă ale orașului, unde liniștea obișnuită a fost înlocuită, pentru câteva ore, de pași, muzică și curiozitate.
La Sinagoga Neologă Sion, oamenii au ocupat băncile pentru concertul Coralei Art Nouveau, la Sinagoga Aachvas Rein – Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea au cântat studenți și profesori ai Departamentului de Muzică, iar în Catedrala Romano-Catolică, acordurile de orgă și oboi au răsunat sub bolțile impunătorului edificiu.
Puțin înainte de miezul nopții, Oradea încă fremăta. Dacă muzeele începeau să se golească, terase, malurile Crişului şi pietonalele oraşului erau pline. Cultura nu numai că i-a scos pe oameni la muzee, ci i-a ținut în oraș până târziu în noapte.