Pandemia a oprit economia brusc, precum traficul într-o intersecţie blocată de un accident. Nu eşti implicat direct, dar faci parte inevitabil din asta. 

Întâi s-au închis casieriile furnizorilor de utilităţi, barurile şi hotelurile, apoi, pe rând, fabricile. Cu rare excepţii, producătorii rămaşi activi au lucrat la relanti. Din 18 mai, după ridicarea stării de urgenţă, viaţa ar trebui să revină la normal, dar asta nu depinde doar de întreprinderile locale.

Stingerea!

Tabloul general e sumbru. În cele 60 de zile ale stării de urgenţă, cifra de afaceri a companiilor româneşti a scăzut cu 30 miliarde euro, 544.479 angajaţi au ajuns în şomaj tehnic, iar 354.218 au fost concediaţi. Criza a obligat 45.000 firme să declare restrângerea activităţii pentru a beneficia de ajutoare de stat, 95% din IMM-uri au raportat scăderea cifrei de afaceri, iar 260.000 de români au cerut amânarea plăţii ratelor.

În Bihor, prima a căzut industria ospitalităţii. Ordonanţa Militară nr. 1 a închis hotelurile, terasele şi restaurantele, transformând Băile Felix, o staţiune cu 7.000 locuri de cazare, într-o localitate fantomă. Treptat, şi-au redus activitatea şi firmele de servicii, industria uşoară şi sectorul automotive. Au rămas în picioare doar furnizori de piese pentru sistemul sanitar precum Plexus, constructorii angajaţi în proiectele Primăriei, cum ar fi Gavella, dezvoltatorii imobiliari ca Prima şi fermierii afectaţi mai mult de secetă decât de criza sanitară. Dar prea puţini...

Pierdere curată 

Nimeni nu poate spune cât au pierdut firmele bihorene în două luni. Specialiştii estimează la nivel naţional o diminuare cu circa 30% a cifrei de afaceri, iar companiile locale pot fi în trend, cu pierderi de zeci de milioane de euro. "Vom face o analiză la finalul stării de alertă", spune prefectul judeţului, Dumitru Ţiplea (foto).

În acest moment, sunt certe doar pierderile operatorilor din turism, cum ar fi SCT Felix, care estimează o gaură de 2 milioane euro, sau complexul President, care anunţă o pagubă de circa 3 milioane lei. 

Pierderea statului e şi mai mare. Guvernul a cheltuit 2,2 milioane euro cu cazarea celor 3.000 de bihoreni carantinaţi la întoarcerea în ţară şi cu plata celor circa 35.000 ajunşi în şomaj tehnic. Cum aceştia şi-au văzut veniturile aproape înjumătăţite, implicit au consumat mai puţin, afectând furnizorii de servicii, comercianţii şi producătorii agricoli din pieţe. "Vând jumătate din cât vindeam înainte de criză. Lumea ţine de bani", confirmă o vânzătoare.

"Eram pregătiţi să deschidem" 

Săptămâna trecută, majoritatea companiilor pregăteau reluarea activităţii din 18 mai. Complexul President din Felix şi-a chemat oamenii la muncă, a răsfirat mesele pentru distanţarea socială, a investit în dezinfectanţi, termometre şi teste, dar degeaba. "Joi seară aveam comenzi pentru 30 de camere. Eram pregătiţi să deschidem hotelul, terasele şi piscinele exterioare. Vineri am fost înştiinţaţi că putem caza doar pentru interes de afaceri", spune directorul complexului, Dumitru Fechete (foto). Bărbatul e dezamăgit. "După două luni în care au fost închişi în case, oamenii oricum vor ieşi pe străzi şi în parcuri, unde pericolul de contaminare este mult mai mare".

La rândul lor, reprezentanţii SCT Felix analizau două scenarii. "O variantă ar fi să deschidem din 15 iunie, cu condiţia să se deschidă şi piscinele, pentru că în Felix nu vine nimeni să stea în cameră. A doua, mai probabilă, ar fi să pornim din 1 iulie", spune directorul Florian Serac. Acesta e convins că staţiunea va avea căutare. "La câţi oameni ne sună, dacă mâine am deschide, ştrandul Apollo ar fi arhiplin". Serac ar vrea să vadă staţiunea redeschisă cu atât mai mult cu cât firma a apelat la o linie de credit de 4,5 milioane lei pentru plata salariilor...

Infectaţi printre testaţi 

Nici producătorii industriali nu planifică reporniri în trombă. "Marile companii şi-au continuat activitatea şi pe timpul stării de urgenţă, dar cu personal diminuat. 70% din firmele din parcurile industriale, cum ar fi Celestica, Plexus, Faist Mekatronic sau Golde, lucrează. Celelalte vor începe treptat de săptămâna aceasta", spune directorul Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, Alina Silaghi (foto).

Prefectul Ţiplea a discutat săptămâna trecută cu reprezentanţii companiilor despre decalarea orelor de intrare la lucru, astfel încât angajaţii să nu se intersecteze în autobuze ori vestiare, despre distanţarea în timpul muncii, obligativitatea purtării măştilor ori a vizierelor.

În pregătirea relansării, pentru a evita răspândirea bolii, angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică au testat săptămâna trecută salariaţii firmelor mari. "Zilnic testăm cam 500 de persoane", spune prefectul. În principiu, rezultatele sunt bune. "La 3.500 angajaţi testaţi, am identificat doar 12 infectări. Oamenii erau asimptomatici, nici măcar nu ştiau că au virusul", spune Ţiplea. Pacienţii au fost internaţi, iar testările vor continua. "Firmele orădene atrag angajaţi de la 60 de kilometri. Testările ne vor da o imagine asupra nivelului infectării la un procent de 60% din judeţ", crede reprezentantul Guvernului.

Pornire cu recul 

Revenirea economiei se anunţă nu doar lentă, ci şi dureroasă. "Pornirea va fi urmată de un recul. E ca la o lovitură de bici, al cărei efect final e dat de capătul acestuia, care va lovi abia la sfârşitul anului", avertizează economistul Sebastian Văduva (foto).

Concret, scăderea veniturilor va determina populaţia să cumpere mai puţin, cu efecte în lanţ, aşa că scăderea comenzilor va sili unele firme să-şi restrângă activitatea. "Deşi în plan local există o extraordinară disponibilitate pentru reluarea activităţii, economia judeţului va fi afectată de ceea ce se întâmplă în alte părţi ale lumii. Toate firmele vor resimţi o reducere a activităţii cu minimum 10%, iar 5% dintre ele probabil îşi vor pierde contractele şi se vor închide", estimează specialistul.

Cei mai afectaţi vor fi furnizorii industriei auto. "Sectorul automotive nu îşi va reveni curând. Producătorii au stocuri, cumpărătorii vor evita să îşi ia credite şi tot lanţul va fi blocat", spune Văduva. Iar firmele nu vor putea trăi din rezerve prea mult...

După şomaj tehnic, disponibilizări 

Economia locală e dependentă de clientul occidental, indiferent de domeniu. "Există un efect de undă. Atunci când economiile occidentale s-au oprit, producătorii bihoreni au mai lucrat cam o lună, ceea ce înseamnă că s-a produs pe stoc. Acum, că economia occidentală încearcă să repornească, la fel, va exista un interval între o lună şi 6 luni până ce comenzile vor creşte", spune directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba (foto).

Primele semne se şi văd. "Mulţi angajatori s-au interesat în ultimele zile despre cum pot trece la desfacerea contractelor de muncă după încheierea şomajului tehnic", zice Békési. Concret, dacă la ieşirea din iarnă AJOFM avea în evidenţe cam 1.000 de joburi vacante, săptămâna trecută numărul scăzuse la circa 200. În schimb, dacă în martie erau cam 16.000 dosare de şomaj tehnic, luna trecută s-a ajuns la 35.000 şomeri. 

Pentru angajaţii bihoreni mesajul "Staţi acasă!" riscă să se transforme acum, din îndemn, în condamnare...

PREMIERE NEFERICITE
Trăim vremuri istorice

Pe 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgenţă, ţara fiind condusă prin ordonanţe militare care au închis şcolile şi grădiniţele, cafenelele, hotelurile şi sălile de sport. În premieră, traficul transfrontalier a fost restricţionat, românii întorşi în ţară fiind puşi în izolare şi în carantină. Pentru prima dată în istorie, sărbătorile de Paşti s-au ţinut cu bisericile închise, iar în noaptea de Înviere preoţii au slujit singuri cu măşti pe feţe. 

Pentru limitarea infecţiilor, autorităţile au instituit restricţii de circulaţie, obligând populaţia să stea în casă, iar vârstnicii de peste 65 de ani să iasă la cumpărături doar 2 ore pe zi. Timp de două luni, românii au putut ieşi doar cu declaraţii scrise privind scopul deplasării, limitat prin lege pentru procurarea produselor de strictă necesitate, asistenţă pentru persoane vârstnice sau minore, munci agricole ori deplasarea la locul de muncă...