Ofiţerul paşoptist Cazimir Rulikowski, unionistul Aurel Lazăr, naşul literar al lui Eminescu - Iosif Vulcan, poetul Horváth Imre, creatorul comisarului Miclovan - Titus Popovici, diva scenei româneşti din anii ʼ70 - Vasilica Tastaman şi mulţi alţii. Personalităţi aparent fără nicio legătură împart liniştea aceluiaşi pământ de la capătul străzii Armatei Române.
"Vrem să amplasăm la intrarea în cimitir o hartă pe care vor fi marcate monumentele funerare ale personalităţilor înmormântate la Oradea şi să punem indicatoare către acestea", spune directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica. Între timp, peste morminte creşte, odată cu uitarea, iarba...
300.000 de orădeni...
Aflat aproape în buricul târgului, Cimitirul Municipal a fost înfiinţat în anul 1870 la marginea Oradiei, care la acea vreme se termina undeva în zona străzii Sucevei. Treptat, oraşul s-a extins şi cimitirul a ajuns să fie încercuit de cartierele Europa, Ceyrat şi şoseaua de centură. "Din datele noastre, aici sunt undeva la 300.000 de suflete, mai mult decât populaţia de acum", spune directorul ADP, Liviu Andrica (foto).
Întins pe 75 hectare, cimitirul este 75% ocupat. "Mai avem cam 9.000 de locuri libere, care ne-ar ajunge 25 de ani. Mulţi decedaţi nu vor avea nevoie de un loc nou pentru că au deja pregătit cavoul familiei".
Poinar, Gojdu, Jiga...
Deşi aproape toţi bihorenii ştiu cam unde vine cimitirul din Oradea, prea puţini cunosc de îi unde vine numele. "Ofiţerul polonez Cazimir Rulikowski a dezertat din armata ţaristă pentru a se alătura revoluţionarilor unguri. Capturat şi executat de ruşi, a fost înmormântat în Oradea, iar la deschiderea cimitirului reînhumat aici", povesteşte referentul Otto Pasztai (foto), unul dintre cei mai vechi angajaţi ai cimitirului.
Cimitirul a fost amplasat pe un loc de îngropare mai vechi. "Prin 1867, paralel cu actuala stradă Ceyrat, funcţiona deja un cimitir", spune Pasztai. Cele mai vechi cruci din piatră, tăiate în formă de inimă, aparţin familiei Poinar, cea mai mică datând din 1786. Cel mai probabil, mormintele aparţin familiei care a lăsat în urmă palatul Poinar din centrul oraşului şi din care provine şi mama lui Emanuil Gojdu.
De altfel, mormintele părinţilor lui Gojdu sunt în imediata apropiere. Ana Poynar de Királydaróc (n.r. Craidorolţ, Satu Mare) s-a stins în 1816, iar soţul ei, Atanasie Popovici Gozsdu, în 1821. "Monumentul a fost amenajat acum 20 de ani de Fundaţia Gojdu, dar de atunci îl întreţinem noi", spune Otto.
Muzeul Oradiei...
În grija ADP mai sunt şi mormintele filantropului Nicolae Jiga şi soţiei sale, Ana Cosperda, din aceeaşi parcelă. "Familia Jiga nu mai are aparţinători", spune cel mai vechi angajat al cimitirului. Dar asta se şi vede după buruienile cât gardul...
Cimitirul orădean este un muzeu în aer liber. Printre mulţi alţii, aici sunt înmormântaţi oameni de cultură, precum naşul literar al poetului Mihai Eminescu, fondatorul revistei Familia, scriitorul Iosif Vulcan, poetul contemporan Horváth Imre, pictorul Román Mottl, filozoful Radu Enescu.
Lista continuă cu patrioţi unionişti, precum avocatul Aurel Lazăr şi doctorul Coriolan Pop şi, mai recent, eroi ai Revoluţiei din 1989 - Marius Cosma, Adrian Victor Puşcău, împuşcaţi la Arad, ori Doru Adrian Danşe, căzut la Bucureşti, şi alţii...
La grămadă!
Recunoştinţa posterităţii e însă efemeră. Cel mai longeviv primar al Oradiei, Rimler Károly (foto), care a condus oraşul între 1902 - 1919 şi în timpul căruia s-au construit clădirea Primăriei, Teatrul, Uzina electrică şi s-a introdus tramvaiul şi canalizarea, nici măcar nu are o piatră funerară proprie.
Înmormântat la aleea principală, Rimler împarte locul de veci cu o familie care l-a cumpărat după căderea comunismului. Numele edilului e înscris în latura spre morminte, lăsând vecinilor vederea la artera principală. "Familia a refuzat să facă schimb de loc de veci", zice Andrica.
De altfel, şi familiile tinerilor căzuţi la Revoluţie se opun strămutărilor. "Am vrut să grupăm mormintele în jurul unui monument la care să se poată ţine ceremoniile de 22 Decembrie. Reprezentanţii revoluţionarilor mi-au transmis că familiile refuză să îi deshumeze, aşa că am renunţat", spune şeful ADP.
"L-au sinucis!"
Pe lista personalităţilor din cimitir se numără şi scriitorul şi scenaristul Titus Popovici, membru al Academiei, născut la Oradea. "Popovici a fost preferatul lui Ceauşescu. Absolvent al Colegiului Gojdu, a devenit unul din membrii marcanţi ai aparatului de propagandă prin literatură şi cinematografie, scriind scenarii de filme cu comunişti în ilegalitate", povesteşte istoricul Augustin Ţărău (foto).
Popovici a scris scenariile pentru serialul "Lumini şi umbre", care l-a lansat pe actorul Florin Călinescu, pentru filme istorice precum "Columna" şi "Mihai Viteazul", dar şi pentru primul film poliţist românesc, "Cu mâinile curate", şi pentru primul western autohton, "Profetul, aurul şi ardelenii". "A fost un talent rar. Când lua stiloul în mână scria şi 30 de pagini într-o după-amiază", spune Ţărău.
Apropierea de liderii comunişti, cărora le ştia secretele, a făcut ca accidentul în care şi-a pierdut viaţa în noiembrie 1994, lângă Tulcea, să nască speculaţii. "Gurile rele spun că «a fost sinucis» ca să nu vorbească. Ca majoritatea ştabilor comunişti, Popovici era pasionat de vânătoare. De multe ori trăgea direct din maşină. În ziua accidentului, când a tras, şoferul s-a speriat şi l-a izbit într-un pom", povesteşte istoricul.
"M-am săturat!"
O figură aparte între personalităţile înmormântate la Oradea este actriţa Vasilica Tastaman (foto), femeia fatală a scenei şi cinematografiei româneşti din anii ʼ70. Tastaman i-a dat replica lui Dem Rădulescu în "Astă seară dansăm în familie" şi a jucat în blockbustere precum "D-ale carnavalului", "Brigada Diverse în alertă", "Veronica" sau "Nea Mărin miliardar". Blonda cu voce de copil răzgâiat, fostă ucenică într-o fabrică de textile din Tulcea, îşi datorează cariera directoarei Teatrului Municipal din Bucureşti, Lucia Sturza Bulandra.
Potrivit unei anecdote picante din epocă, aceasta a aflat cu surpriză că Tastaman vrea să părăsească teatrul şi a întrebat-o de ce pleacă. "Doamna Bulandra, eu vreau să plec din Capitală pentru că m-am săturat... să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat ca să am unde dormi", i-ar fi răspuns senin diva. Bulandra i-a obţinut actriţei o garsonieră de la Primăria Bucureşti după ce s-a pus în genunchi în faţa primarului general.
Femeia fatală...
"Artist al poporului", fără studii de specialitate, Tastaman a perpelit inimile unor bărbaţi celebri. Actriţa a fost căsătorită cu antrenorul Emeric Jenei, cu care a şi avut un băiat, a divorţat pentru a se recăsători cu actorul Dan Tufaru, care la rândul său a rupt mariajul cu cântăreaţa Anda Călugăreanu. Mariajul a durat 10 ani, în care blonda şi-a continuat aventurile, printre cuceririle sale numărându-se actorul Gheorghe Dinică, iar Tufaru s-a apucat de băut, patimă care l-a şi ucis.
După cel de-al doilea divorţ, la începutul anilor ʼ80, s-a stabilit în Suedia, unde a continuat să joace fără a avea însă succesul din ţară. Repatriată două decenii mai târziu, actriţa a încetat din viaţă în martie 2003, în urma unei boli grave de ficat. Şi-a găsit până la urmă liniştea la Oradea, pe una dintre aleile umbrite din cimitirul Rulikowski. Locul unde, celebri sau nu, se retrag până la urmă orădenii...
CIMITIRUL ONLINE
"Până la mormânt"
Conducerea ADP Oradea a început anul trecut cartografierea Cimitirului Municipal. "Acum se introduc cele peste 59.000 de locuri într-o hartă electronică, ce va putea fi consultată online", spune directorul Liviu Andrica.
Investiţia va fi utilă celor care doresc să găsească un loc de veci din cimitir. "Cel târziu anul viitor vrem să punem în funcţiune o aplicaţie care să permită utilizatorilor identificarea de la distanţă nu doar a mormintelor personalităţilor, ci pe ale tuturor celor înhumaţi aici şi, mai ales, să le arate cum pot ajunge la ele".