Dezbaterea publică organizată joi la Primărie pe tema construcţiei unui pod rutier în zona actualului pod de pontoane din strada Sovata s-a lăsat cu scandal. Ecologiştii, reprezentaţi de membri ai Centrului Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" (CRSE) şi reprezentanţi ai locuitorilor din zona străzii Sovata s-au declarat ferm împotriva construirii unui nou pod peste Crişul Repede.
Spre surprinderea viceprimarului Gheorghe Carp, care a condus dezbaterea, şi a şefului Direcţiei Tehnice din Primărie, Mircea Ghitea, unul dintre cei mai înverşunaţi opozanţi ai proiectului a fost tocmai Orlando Balaş, fostul consilier pe probleme de mediu al primarului Ilie Bolojan, până de curând angajat al Primăriei.
"Doresc să îmi exprim dezacordul faţă de construcţia unui pod nou în zona străzii Sovata. Nu cred aprioric că iniţiatorii sunt rău intenţionaţi, probabil că în 1980 când a existat primul proiect acesta ar fi rezolvat unele probleme de trafic, dar acum când Oradea are deja trei poduri pe patru benzi nu se mai justifică", a spus Balaş.
Să dispară gropile!
Fostul consilier al primarului Ilie Bolojan a mai contracarat ideea iniţiatorilor proiectului, că podul va fluidiza circulaţia în municipiu, afirmând că acest lucru s-ar putea face mult mai util prin implementarea unui sistem de semaforizare cu undă verde şi asfaltarea străzilor. "Dacă semafoarele ar fi mai bine corelate între ele şi dacă am avea mai puţine gropi în asfalt am avea o circulaţie mai bună. Înainte de a uni cartierele Ioşia şi Rogerius printr-un pod ar trebui să unim Ioşia cu Oradea, pentru că aici sunt sute de străzi care nu pot fi salubrizate pentru că nu sunt asfaltate", a spus ecologistul.
Balaş a mai arătat că pentru construcţia podului vor trebui tăiaţi copaci distrugând astfel o zonă verde a municipiului şi a afirmat că oraşe mult mai mari decât Oradea, precum Belgrad, Bratislava sau Viena, au mult mai puţine poduri raportat la numărul de locuitori şi totuşi nu se confruntă cu aceleaşi probleme de trafic.
Întâi canalizarea...
În replică, viceprimarul Gheorghe Carp a afirmat că municipalitea a iniţiat deja un program de asfaltare a străzilor din cartierul Ioşia, dar că aceasta nu poate fi implementat în tot cartierul decât după rezolvarea problemelor de infrastructură. "Majoritatea străzilor au şi acum reţeaua de canalizare din conducte de azbest, care se ştie că este cancerigen. Nu putem asfalta până nu înlocuim toate reţelele şi introducem inclusiv reţeaua de gaz, pentru că altfel peste un an sau doi va trebui să spargem din nou", a zis Carp.
Viceprimarul a mai spus că municipalitatea nu doar că nu va distruge zona verde dar a şi iniţiat, în colaborare cu Apele Române, un proiect de reamenajare a întregului mal al Crişului Repede. "Vreme de 20 de ani zona fost lăsată de izbelişte. Primăria spunea că este a Apelor Române, iar Apele că este a Primăriei. Acum s-a căzut la o înţelegere şi va fi reamenajată în comun", a zis Carp.
Oradea nu e Viena
Viceprimarul a mai arătat că realităţile din Belgrad, Bratislava şi Viena nu se potrivesc Oradiei. "Toată lumea ştie că Viena a fost făcută pe sistemul ringului, şi are două şosele de centură care scot circulaţia din oraş, iar Belgradul a fost ras de pe suprafaţa pământului în cel de-al doilea război mondial, după care a fost rescontruit cu străzi drepte şi intersecţii largi. Oradea e aşa cum o ştim de 500 de ani...", a zis viceprimarul.
Mai mult, Carp a afirmat că prin construcţia podului nivelul poluării va scădea. "Cineva care se pricepe la probleme de mediu poate să facă o socoteală simplă şi să vadă cu ochii lui cât poluează o maşină care merge 30 de minute ca să ajungă ocolind pe podul Decebal de pe un mal pe altul al Crişului Repede sau una care traversează oraşul în doar 4 minute pe noul pod".
Un pod de milioane
Conform proiectului municipalităţii, pe amplasamentul actualului pod de pontoane va fi construit un pod rutier pe care va fi interzis accesul autovehiculelor de mare tonaj. Pentru a proteja locuitorii zonei de eventuala poluare sonoră datorată traficului, municipalitatea are de ales între a monta panouri de protecţie pe pod sau geamuri termopan la blocurile din jur.
Proiectul noului pod va fi supus din nou dezbaterii publice peste câteva săptămâni când documentaţia acestuia va trebui să conţină avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Investiţia pe care o presupune construcţia unui nou pod se ridică la circa 2,5 milioane euro şi a fost prinsă deja în bugetul local pe 2010.