„Orgie” la Consiliul Judeţean Bihor: sporuri neruşinate pentru echipe de proiecte cu bani europeni întârziate cu anii. Vicele Mălan schimbă foaia!

Debandada şi trândăvia pe bani mulţi practicate în Consiliul Judeţean continuă să fie scoase la iveală de noua conducere a instituţiei, care ia măsuri severe pentru a le stopa.

Vicepreşedintele responsabil cu coordonarea proiectelor pe bani europeni, Mircea Mălan, a dezvăluit că proiectele lăsate de fosta conducere sunt puţine şi modeste ca valoare, dar cu "echipe de management" umflate, chiar şi de 11-12 membri, care luau sporuri de 50% din salarii până şi pentru proiecte întârziate ani întregi.

Analiză bob cu bob

Mălan a anunţat joi, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele Ilie Bolojan, că a făcut o analiză a proiectelor pe fonduri europene existente în prezent în portofoliul Consiliului Judeţean şi al unor instituţii subordonate, în baza căreia a decis măsuri radicale de reorganizare a activităţii de accesare a fondurilor UE pentru proiectele importante ale judeţului.

Vicele a raportat că în prezent CJ are în derulare 15 proiecte cu fonduri europene, cu o valoare cumulată de 87,3 milioane euro, gestionate de entităţi "disparate" ce funcţionează în structuri subordonate instituţiei. Spre comparaţie, în 2016, Consiliul Judeţean, condus atunci de Cornel Popa, a cumulat proiecte de peste 200 milioane euro, ceea ce a situat Bihorul pe locul I în Regiunea Nord-Vest şi pe locul 6 în ţară la accesarea de fonduri UE.

Jumătate, mărunţişuri

Din totalul celor 15 proiecte existente, doar 7, depuse în cadrul Programului Operaţional Regional, cu o valoare totală de 78,5 milioane euro, au un impact semnificativ în dezvoltarea judeţului, fiind gestionate de Direcţia Tehnică, celelalte 8 fiind proiecte mici şi ca impact, şi valoric.

Astfel, a exemplificat vicepreşedintele CJ, în cadrul Programului Operaţional pentru Creşterea Capacităţii Administrative un proiect are o valoare de 545.000 euro, iar celelalte 7 sunt, toate, proiecte depuse exclusiv în Programul de Cooperare Transfrontalieră Ro-Hu, având o valoare cumulată de 8,2 milioane euro.

Acestea vizează, de exemplu, reabilitarea Cabanei Vadu Crişului, realizarea de centre culturale în biserici, unul este gestionat de Teatrul Szigligeti, altul de Muzeul Ţării Crişurilor, iar altul, pentru reabilitarea Pieţei Cetate, este administrat împreună cu Primăria Oradea, contribuţia CJ fiind de doar 250.000 euro, pentru crearea unui "centru mobil pentru sprijinirea producătorilor locali".

Proiect înţepenit, funcţionari recompensaţi

Dacă impactul proiectelor cu fonduri UE ale CJ e mic, în schimb numărul şi sporurile pe care le primesc funcţionarii au fost invers proporţionale, a dezvăluit Mălan.

Acesta a dat şi două exemple, unul fiind al proiectului pentru reabilitarea Cabanei Vadu Crişului, gestionat de Serviciul pentru Arii Protejate. Vicele a spus că acest serviciu are 13 angajaţi, dintre care 3 sunt cu funcţii de conducere, iar în echipa de proiect au fost puşi nu mai puţin de 11 membri, care primeau sporuri de 50% în plus faţă de salarii, în condiţiile în care valoarea proiectului este de numai 1,1 milioane euro, iar proiectul are o întârziere de 2 ani.

"La acest proiect există sporuri de 50% pentru cei 11 membri ai echipei de proiect. Până luna trecută valoarea lunară a sporurilor a fost de 28.090 lei lunar. Proiectul este în a 28-a lună de implementare, dar din păcate este cu întârziere de mai bine de 2 ani în demararea procedurilor de achiziţie (n.r. – a lucrărilor de construcţie propriu-zise), şi au mai cerut şi o prelungire de 24 de luni", a spus Mălan, adăugând că a decis reducerea sporurilor lunare la maximum 9.859 lei pentru acest proiect.

Un alt exemplu este cel al proiectului depus în cadrul POCA, de 545.000 euro, pentru care luna trecută echipa de management a încasat sporuri de 16.067 lei (50% în plus la salarii), Mălan dispunând reducerea acestora la maximum 7.740 lei pe lună.

"Oameni dedicaţi judeţului"

Vicepreşedintele a spus, de asemenea, că a decis "reducerea semnificativă a personalului Serviciului Proiecte şi Arii Protejate" aşa încât din cele 13 posturi vor rămâne doar 4 posturi, toate de execuţie, iar acest Serviciu (înfiinţat de Pasztor şi Mang doar pentru a desfiinţa vechea Direcţie de Proiecte preluată în 2016) va fi desfiinţat cu totul şi reorganizat ca simplu compartiment în cadrul Direcţiei Tehnice a CJ, care va avea ca scop exclusiv atragerea de fonduri europene.

De asemenea, Mălan a spus că a decis reducerea numărului de membri din echipele de proiect (în majoritatea fiind în prezent câte 11-12 membri, ca să încaseze cât mai mulţi sporuri), astfel încât din ele "vor mai face parte doar angajaţi implicaţi efectiv".

O altă măsură, a adăugat el, este reducerea sporurilor, astfel că nu se vor mai acorda în proporţii de 50%, ci de maximum 30% pentru managerii de proiecte, excepţie urmând să facă numai contribuţia efectivă în "proiecte de foarte mare anvergură, cum ar fi cel pentru Drumul Expres Oradea – Arad".

"Vom construi o echipă de oameni dedicaţi judeţului Bihor, care va depune eforturi semnificative pentru a atrage fonduri europene", a concluzionat Mircea Mălan, adăugând şi că în prezent "lucrăm la o strategie mult mai aplicată" pentru atingerea acestui obiectiv.