Otrava din carne: În plin scandal al cărnii contaminate cu antibiotice, un veterinar bihorean acuză!

Laptele contaminat cu aflatoxină şi calul vândut drept vită au pus pe jar autorităţile, iar scandalul l-a obligat pe însuşi preşedintele Autorităţii Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor să-şi prezinte demisia. Despre un alt pericol, însă, consumatorii nici nu au habar, deşi poate fi letal: zilnic, pe mesele oamenilor ajung cantităţi însemnate de alimente contaminate cu reziduurile medicamentelor administrate animalelor în exces ori chiar inutil.

Urmarea? Când oamenii care le consumă se îmbolnăvesc, medicamentele nu-şi mai fac efectul asupra lor, astfel încât pe viitor pot muri chiar şi dintr-o infecţie considerată acum una oarecare. Responsabilitatea - acuză un veterinar orădean - o poartă chiar conducerea Colegiului Medicilor Veterinari, care controlează comerţul cu medicamente de uz veterinar, o afacere de zeci de milioane de euro incomparabil mai profitabilă decât exercitarea cu bună-credinţă şi onestitate a profesiei de medic veterinar.

Genocid lent

Săptămâna trecută, preşedintele ANSVSA Mihai Ţurcanu demisiona pe fondul scandalurilor privind siguranţa produselor alimentare, cărora le-a pus capac reclamaţia autorităţilor din Germania că o firmă românească a exportat carne de curcan cu resturi de antibiotice.

"Îndoparea animalelor cu medicamente e un adevărat genocid lent, fiind mai dăunătoare chiar decât E-urile cu potenţial cancerigen", consideră medicul veterinar bihorean Corneliu Maier (foto), secretarul general al Patronatului Medicilor Veterinari Privaţi din România, care a atras atenţia asupra acestui pericol încă de acum trei ani. Motivul? În timp efectele sunt devastatoare pentru oamenii care consumă produse de la animalele aşa-numite "de rentă": lapte, brânză, carne, ouă. "Practic, oamenii iau antibiotice fără să ştie şi ajung la antibiorezistenţă", explică medicul.

"Neavând decât cunoştinţe empirice, ţăranii şi fermierii cumpără şi administrează animalelor medicamente cum cred ei. Nerespectând perioada de aşteptare în care medicamentele trebuie să se metabolizeze, comercializează apoi produsele. Dar medicamentele sunt eliminate din corpul animalelor de 3-4 ori mai mult prin lapte decât prin urină. Ignoră chiar şi că administrarea unor medicamente în perioada de lactaţie a animalelor e complet interzisă. A doua zi omul duce laptele în piaţă sau, mai rău, carnea animalului pe care, pentru că nu s-a însănătoşit în urma aşa-zisului tratament, îl sacrifică şi îl valorifică pentru a nu rămâne cu paguba. De multe ori cumpără lapte contaminat părinţii unor copii bolnavi, care cred că nu trebuie să aibă altă grijă decât să-l fiarbă", explică Maier.

Boli mortale...

Din practica de zi cu zi, veterinarul bihorean a constatat că ţăranii şi micii fermieri administrează medicamente animalelor fără ca acestea să fie diagnosticate de vreun medic, ceea ce duce la un "eşec terapeutic" care maschează adevăratele cauze ale bolilor, administrează medicamentele nejustificat în viroze respiratorii, gripă, neoplasme şi alergii, aleg greşit antibioticul deoarece nu-i cunosc spectrul antimicrobian de acţiune, asociază inutil antibioticele, le dozează excesiv sau insuficient, le administrează pe o durată prea lungă sau prea scurtă şi nu respectă intervalul între două administrări, ba chiar le folosesc în scop profilactic, crezând că aşa pot preveni îmbolnăvirea animalelor.

Ca urmare, oamenii care consumă produse de la animalele contaminate devin vulnerabili atunci când, la rândul lor, trebuie trataţi cu antibiotice în boli infecţioase (de la gripă, viroze respiratorii ori febră până la bruceloză, tetanos ori antrax). La fel se întâmplă şi cu produsele antiparazitare (precum giardioza, teniaza ori trichineloza).

Totul e posibil, explică doctorul Maier, deoarece în România circulaţia medicamentelor nu este reglementată. "În toate ţările UE, medicamentele de uz veterinar le pot prescrie şi administra doar medicii veterinari. Numai la noi se vând la liber". Revoltător, povesteşte medicul, "în 2011, la inaugurarea noului sediu al DSVSA Bihor, i-am cerut directorului general al ANSVSA Corneliu Ceică să facă demersuri pentru reglementarea circulaţiei medicamentelor de uz veterinar şi mi-a răspuns că este «prea mic pentru un război atât de mare». M-a lăsat fără replică. Mă întrebam de ce mai ocupă funcţia dacă nu poate garanta siguranţa alimentelor, cum cere chiar şi denumirea instituţiei".

Afacere de milioane

De ce războiul este "mare"? Pentru că negoţul cu aceste medicamente produce anual zeci de milioane de euro, iar profitorii sunt inclusiv şefi din DSVSA-uri, ANSVSA şi ai Colegiului Medicilor Veterinari. Chiar săptămâna trecută, un reportaj TV arăta cum directorul de la Suceava patronează o farmacie veterinară şi, deci, are interesul să vândă orice, oricui şi oricum. La fel, site-ul revistei "Veterinarul" prezenta dezvăluiri făcute de conducerea Patronatului Medicilor Veterinari Privaţi din România (PMVR) despre legăturile, pe bani mulţi, între conducerea CMVR şi producătorii şi comercianţii de medicamente.

Culmea e că, anul trecut, la iniţiativa PMVR, preşedintele de atunci al ANSVSA, Radu Roatiş, a emis un Ordinul 41/2012, prin care pentru prima oară se aplica Legea 160 privind siguranţa alimentelor, reglementând circulaţia medicamentelor de uz veterinar în sensul că farmaciile veterinare puteau fi deţinute doar de medici veterinari cu liberă practică, trebuia să funcţioneze în acelaşi spaţiu sau într-un spaţiu funcţional legat de cabinetele veterinare, iar prescripţia şi administrarea medicamentelor putea fi făcută doar de medici veterinari.

La doar câteva zile, însă, conducerea CMVR a contestat Ordinul, cerând anularea lui în justiţie pe motiv că fusese emis fără respectarea condiţiilor de transparenţă decizională. PMVR arată, însă, că interesul nu a fost respectarea deontologiei profesiei de medic veterinar, ci obţinerea unor profituri cât mai mari de pe urma vânzării la liber a acestor medicamente. Explicaţia? Preşedintele Colegiului, Viorel Andronie, prim-vicepreşedintele Liviu Habruz şi secretarul Mihai Daneş reprezintă interesele unor firme precum Inovet, Salvavet şi Farmavet, controlate de un afacerist, Sorin Stănescu, care a preluat fraudulos atât Institutul Pasteur din Bucureşti, cât şi cel mai mare distribuitor de medicamente pentru uz veterinar din ţară, Farmavet (la care secretarul CMVR e chiar angajat).

Culmea, şefii Colegiului au cerut anularea Ordinului 41/2012 fără să fi avut mandatul medicilor veterinari pe care, chipurile, îi reprezintă, lovind astfel şi în interesele profesionale ale acestora. "Colegiul Medicilor umani apără interesele medicilor umani, breasla notarilor apără interesele notarilor, doar Colegiul Medicilor Veterinari e împotriva medicilor veterinari şi a sănătăţii populaţiei", spune Maier. 

Analize "pe sărite"

Şi mai grav e că Direcţiile judeţene Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, deşi au compartimente de Farmacovigilenţă, nu fac analize pentru depistarea reziduurilor de medicamente din produsele animale decât în mod sporadic, pentru că sunt prea scumpe. "De obicei se fac analize pentru depistarea zoonozelor, cum e trichineloza, dar pentru identificarea resturilor de medicamente foarte rar, din cauză că pot costa până la 200 de lei", spune doctorul Corneliu Maier.

BIHOREANUL l-a abordat pe această temă pe şeful DSVSA Bihor, Remus Moţoc (foto), însă oficialul s-a dovedit iritat de întrebări şi de temă, motivând că acestea sunt "secrete de serviciu" şi adăugând că în tot judeţul există doar două abatoare pentru sacrificarea animalelor. Altfel spus, şi pericolul procesării cărnii provenite de la animale îndopate cu antibiotice ar fi, vezi Doamne, mai mic. "Credeţi că prin scandaluri de presă şi prin demisii la ANSVSA se rezolvă problemele?", a mai adăugat şeful DSVSA Bihor, supărat că eficienţa sistemului pe care îl reprezintă e pusă în discuţie. Ca şi cum, invers, problemele s-ar rezolva de la sine prin atât de clasica punere a batistei pe ţambal ori ascunderea lor sub preş...