Pământuri mişcătoare! Vestea că din ianuarie cetăţenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România a dublat preţul la hectar

Vestea că din ianuarie 2014 străinii vor putea cumpăra terenuri în România, fără să mai fie nevoiţi să le întăbuleze pe firme sau pe amante, a măturat satele cu forţa trichinelozei. În mai puţin de un an, preţul la hectar a crescut cu circa 30%, iar în unele zone s-a dublat.

Cei mai prăpăstioşi au început să propovăduiască sfârşitul agriculturii neaoşe bihorene. "În câţiva ani, străinii vor cumpăra toate pământurile", spun de la săpaşi până la diplomaţi în agricultură. Doar fermierii, cei care trăiesc efectiv din pământ, cred altfel...

Întâi românii...

Guvernul a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege privind liberalizarea pieţei funciare, obligaţie asumată de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Normativul va permite cetăţenilor europeni să cumpere terenuri direct ca persoane fizice şi nu pe firme sau prin intermediari, ca până acum. Cum e de aşteptat ca fermierii locali să nu facă faţă concurenţei occidentale, pentru a evita înstrăinarea masivă a terenurilor, legea prevede că arendaşii, vecinii de parcelă, fermierii până în 40 de ani şi statul vor avea drept de preempţiune la cumpărare.

Un sistem similar a funcţionat până în 2005, când pentru a vinde o parcelă proprietarul depunea la Primărie o ofertă publică de vânzare. La fel, acum vânzătorul va anunţa Primăria care, în schimbul unei taxe, va afişa anunţul la sediu şi va notifica potenţialii cumpărători din categoriile privilegiate. Străinii vor putea cumpăra terenul doar dacă respectivii nu îşi manifestă interesul în 30 de zile. Dacă o fac, ofertele vor fi departajate de preţ...

"Străinii vor domina agricultura!"

Săptămâna trecută, preţul unui hectar de teren agricol varia în Bihor între 800 şi 3.500 euro. Cele mai ieftine sunt parcelele inundabile din zona Avram Iancu. Ceva mai scumpe, 1.000-1.200 euro, sunt pământurile din zona Salonta-Ciumeghiu, iar cele mai scumpe, de la 3.000 euro în sus, sunt cernoziomurile de Cefa, Diosig şi Valea lui Mihai, unde răsare floarea soarelui şi din coji de seminţe prăjite.

Simţind potenţialul pieţei, proprietarii fermelor de subzistenţă spun că preţul va exploda. "Din vară, pământul s-a scumpit cu 30% şi se tot scumpeşte. Dacă nea Caisă a vândut la un preţ, nu mai vinde nimeni sub el, că e luat de prost", povesteşte un nojoridan.

Florian Pavel, directorul APIA Bihor, instituţia care subvenţionează peste 50.000 de fermieri, spune că preţurile s-au dublat într-un singur an. "Dacă anul trecut mai găseai teren bun la 1.000 euro hectarul, acum greu cumperi ceva fără 2.000. Terenurile se vor scumpi şi mai tare după ce vor oferta străinii", crede Pavel.

Nicolae Hodişan (foto), şeful Direcţiei pentru Agricultură, e chiar mai prăpăstios. "În 10 ani străinii vor domina agricultura bihoreană! Nu vor cumpăra afaceri la cheie, pentru că majoritatea fermierilor cu exploataţii de peste 50 de hectare sunt tineri, fac asta din pasiune, afacerea le aduce bani şi nu vând. Străinii vor cumpăra, însă, suprafeţe răzleţe şi le vor comasa", spune Hodişan.

Logica e simplă: străinii vor lua urma banilor. Iar cu banii de pe un hectar de teren în Italia sau Germania pot cumpăra aici 10 hectare!

Micul fermier face preţul mare

Dan Octavian (foto), un consultant în afaceri care a tranzacţionat terenuri pentru firme italiene, spune că scumpirile sunt inerente şi fără legătură cu liberalizarea funciară. "Preţurile au fost urcate de tinerii fermieri, beneficiari ai unor finanţări europene, care căutau terenuri pentru lărgirea exploataţiilor şi erau dispuşi să plătească oricât, că doar nu dădeau de la ei", explică acesta.

Cum în ultimii trei ani în Bihor s-au instalat circa 800 de fermieri, asta înseamnă în medie, pe fiecare comună, 9 exploataţii şi de două ori pe atâtea parcele vândute la suprapreţ. Destul cât să dea piaţa peste cap!

De la tata...

Scumpirea are şi o cauză psihologică. Spre deosebire de agricultorii din Arad şi Timiş, unde piaţa e mai mobilă, bihorenii refuză să vândă pământurile familiei. "Cei care au vrut să vândă au vândut de mult. Cei care nu, preferă să-l dea în arendă şi să ia anual 150 euro la hectar. Eu zic că e bine, în condiţiile în care preţul proprietăţii sale creşte zilnic", spune Dan Corbuţ (foto), patronul Agroind Cauaceu din zona Diosig.

Fenomenul e general valabil. "La noi 90% din terenuri sunt date în arendă de ani de zile. Poate că unii moştenitori l-ar da pentru un preţ bun, dar le este ruşine, că încă trăiesc bătrânii", povesteşte deputatul Ioan Roman, care lucrează cam 70 hectare în zona Cefa. Şi la fel e în tot judeţul...

În plus, puţinele tranzacţii sunt îngreunate de lipsa documentelor de proprietate, fărâmiţarea proprietăţilor prin moşteniri şi neîncheierea actelor de succesiune. "Dacă un hectar te costă 1.000 euro, până la întăbulare mai cheltui 400 euro. Plăteşti topograful, actele de succesiune, notarul şi multe altele. Dacă vânzătorul are cinci fraţi, din care doi decedaţi, iar pământul lor e moştenit de nepoţi, din care unul e în Tulcea şi altul la Iaşi, mai bine te laşi păgubaş", explică un consultant imobiliar.

Nu e pentru ei...

Oricum, fermierii spun că străinii care au vrut au intrat în România încă din anii '90, cumpărând terenuri pe firme sau prin asociaţi români. "Povestea cu străinii care ne vor lua pământurile seamănă cu cea despre românii care vor invada Marea Britanie. Cine a vrut este deja aici, cine nu, n-o să vină nici de acum înainte", spune Ioan Cuc, care lucrează peste 1.000 de hectare în zona Salonta.

Agricultura românească cu parcele mici, infrastructură proastă şi săpaşi cu ziua e treabă de români. "Afacerile străine n-au prea ţinut. În zonele de graniţă, Giriş-Cheresig, firme din Ungaria au arendat masiv, au lucrat cu oameni aduşi de afară, au luat totul şi au plecat fără să dea nimănui nimic. La Roşiori şi-a încercat norocul un olandez, a închis şi a plecat, la Ciumeghiu un ceh a avut 2.000 de hectare, dar nu i-a mers afacerea", povesteşte Cuc.

Mai mult, în ciuda previziunilor pesimiştilor, la plecare străinii au vândut pământul fermierilor locali. Că doar nu era să care România cu tractoarele în Occident...

CÂMPIA DE VEST
390.000
hectare de teren agricol, majoritatea de bună calitate, are judeţul Bihor

"Preţul la hectar va creşte până pe la 3.500 euro. Să dai 4-5.000 euro pe hectar în zona Cefa e curată nebunie. Îţi trebuie cel puţin 15 de ani să îţi amortizezi investiţia"

Sorin Roman

Cu un preţ mediu naţional de 2.400 euro la hectar, România are cele mai ieftine terenuri agricole din UE. În Slovacia preţul este de 4.000 euro la hectar, în Polonia urcă la 8.000 euro, iar în Franţa, Germania sau Italia trece de 20.000 euro.

Oficial, străinii au cumpărat deja 700.000 hectare, circa 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării. Majoritatea terenurilor sunt însă în proprietatea unor fonduri de investiţii care vor bani din arendă sau revânzare. 24,2% din terenuri sunt deţinute de italieni, 15,4% de germani, 9,9% de arabi şi 8,1% de unguri. Prin comparaţie, în Ungaria străinii pot cumpăra teren agricol doar dacă sunt căsătoriţi cu maghiari şi anterior l-au arendat trei ani, interval în care au locuit în ţară. Mai mult, pentru a nu încăpea pe mâini străine, deja de doi ani statul ungar răscumpără terenuri de la fermierii care renunţă la agricultură.

În Bulgaria pot cumpăra teren doar fermierii cu experienţă care stau în ţară, iar Polonia şi-a asumat o perioadă de 12 ani de interdicţie a tranzacţiilor, care expiră în mai 2016. Cehii şi slovacii au avut şi ei restricţii 3 ani. Perioadele de "embargou" au ca scop întărirea fermierilor locali, pentru a putea face faţă concurenţei capitalului străin.