Vestea a străbătut internetul ca un fulger cerul senin al unei zile de Sfântul Ilie. "Suntem încântaţi să organizăm pentru prima oară un Pride în Oradea", a anunţat la începutul lunii iulie unul dintre iniţiatorii evenimentului.
Pride (n.r. - mândrie) este o paradă organizată în cadrul unui festival LGBTQ, al lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor şi queer. În Oradea conservatoare, o asemenea acţiune se nu se poate lăsa decât cu scandal...
Mândrie şi prejudecată
Anunţul primei Pride Week l-a dat portalul online nicemagazine.ro, "singura publicaţie din România care se adresează persoanelor LGBTQIA+". Scopul, prezentat apoi şi de presa locală, e clar. "Oradea se alătură de anul acesta celorlalte oraşe din ţară, Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, care organizează Pride Week. Pride Oradea va avea loc în prima parte a lunii august şi va găzdui timp de o săptămână lansări, expoziţii, proiecţii de filme şi multe alte surprize", a scris publicaţia.
Programul evenimentelor este încă necunoscut. "Cel mai probabil, prima ediţie se va ţine fără o paradă Pride. Vom organiza diferite activităţi într-un spaţiu privat", a declarat BIHOREANULUI Yry, o activistă LGBTQ din Oradea şi membru fondator al ONG-ului care va organiza evenimentul.
Angajată OTL, aceasta ar fi vrut iniţial să organizeze un eveniment pentru circa 100 de persoane într-un tramvai închiriat, într-un spaţiu al societăţii de transport local, deci cu "circuit închis", fără a ieşi pe traseu, din motive de siguranţă, dar cererea i-a fost respinsă.
"Mă voi muta din oraş!"
Membrii comunităţii LGBTQ din Oradea chiar au de ce să se teamă. Derapajele comentariilor de pe internet sunt relevante. "Ruşine, mă voi muta din oraş, nu vreau ca copiii mei să crească într-un oraş în care se promovează această boală!", a scris Radu. "Poţi să sărbătoreşti că eşti bulangiu acasă la tine, cu prietenii tăi bulangii. Nu înţeleg de ce copiii de pe stradă sunt obligaţi să vadă bărbaţi bolnavi psihic în haine de femeie", a comentat Leti.
Mesajele sunt, fără excepţie, moralizatoare, intolerante şi agresive. În plus, biserica penticostală Sfânta Treime Oradea, condusă de pastorul Vladimir Pustan (foto), a strâns semnături împotriva evenimentului. Desprins din comunitatea bisericilor penticostale în urma unui scandal pornit de la averea nejustificată şi revenit de curând în atenţia publică după ce s-a lăudat că a "educat" o fetiţă strângând-o de gât şi ameninţând-o cu moartea, Pustan a adunat până vinerea trecută peste 8.300 de semnături, multe anonime. "Solicităm anularea evenimentului Pride Week din Oradea întrucât contravine valorilor morale şi creştine", au cerut opozanţii. Oficial, celelalte biserici creştine nu s-au alăturat demersului. Dar, cel mai probabil, au făcut-o credincioşii...
"Probabil şi-au dat seama..."
Primăria nu a primit încă vreo solicitare privind organizarea Pride Week pe domeniul public. "Dacă se va înregistra, decizia va fi luată de comisia pentru adunări publice", spune primarul Florin Birta. Edilul refuză să se pronunţe, decât indirect, asupra oportunităţii: "Nu am ce spune. Probabil iniţiatorii şi-au dat seama că evenimentul este nepotrivit pentru Oradea".
Membru al comisiei, şeful Poliţiei Locale, Samuel Milian, este mai explicit. "Dacă nu se suprapune peste un alt eveniment ca spaţiu şi timp, din punct de vedere legal nu ai de ce să respingi cererea", afirmă el.
Oradea tradiţionalistă
Reacţiile online par să fi descurajat, însă, organizatorii. Sociologul orădean Adrian Hatos (foto) are şi o explicaţie. "Nu există ţară mai tradiţionalistă şi religioasă în zonă decât România, poate Turcia. Iar Oradea nu face excepţie. Un marş Pride ar fi o sursă de mari emoţii din partea societăţii". Reticenţa primarului Birta este, aşadar, explicabilă. "Autorităţile se tem nu de violenţă, ci că fie unii, fie alţii vor acuza autorităţile de părtinire", explică sociologul, care e şi parlamentar liberal.
Prin urmare, membrii comunităţii LGBTQ, atâţi câţi sunt, au toate motivele să rămână discreţi. "Într-o societate tradiţionalistă e greu să fii diferit. La paradele Pride se fac fotografii. Dacă eşti într-o comunitate mare, în care te pierzi în mulţime, ca în San Francisco sau New York, nu este o problemă, dar în comunităţile mici e riscant, fiindcă poţi fi uşor recunoscut şi etichetat", spune Hatos.
Judecând după primele reacţii ale orădenilor, cel mai probabil asta se poate lăsa cu consecinţe în plan social, profesional sau personal, care pot merge de la marginalizare, la hărţuire. Iar comunitatea LGBTQ rămâne prinsă între mândrie şi prejudecată...