Consiliul Local Oradea a hotărât în ultima şedinţă din acest an contractarea a două credite în valoare de 166,6 milioane lei, echivalentul a 34,2 milioane euro. Banii vor fi folosiţi pentru construirea a trei parcări şi cofinanţarea unor proiecte europene.
"Oraşul nu se va îndatora într-un asemenea mod încât să nu-şi poată plăti datoriile. La nivelul unui an, mai puţin de 30% din veniturile proprii vor merge pe plata ratelor", asigură primarul Florin Birta. Dar nici uşor nu-i va fi.
"Două credite, vă rog!"
Hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi şi fără comentarii. Săptămâna trecută, economiştii municipalităţii organizau deja licitaţia pentru desemnarea băncilor care vor acorda creditele. "Sperăm să avem contractul semnat în cel mai scurt timp, pentru a putea desemna constructorii şi demara cât mai repede lucrările", spune Florin Birta (foto).
Primul împrumut, în valoare de 94,6 milioane lei, va fi luat pentru construirea parcărilor supraetajate de la Spitalul Judeţean (48,9 milioane lei) şi din strada Iosif Vulcan (16,1 milioane lei), respectiv amenajarea celei care va deservi viitorul complex sportiv din strada Făgăraşului (29,6 milioane lei).
Din al doilea credit, estimat la 72 milioane lei, vor fi cofinanţate proiecte europene, precum amenajarea parcării subterane de sub viitorul centru de afaceri Piaţa Cetate (63,3 milioane lei) şi transformarea clădirii fostului Spital de Neurologie din strada Louis Pasteur în incubator de afaceri IT (8,7 milioane lei).
Datori până în 2042...
Oradea are deja cinci credite însumând 277,3 milioane lei, din care mai datorează 57,5 milioane lei, şi şase împrumuturi de 99,3 milioane euro, cu un rest de plată de 48,7 milioane euro.
Pentru a evita creşterea bruscă a gradului de îndatorare, noile credite vor fi luate cu o perioadă de tragere de trei ani, urmată apoi de cinci ani de rambursări. Astfel, datoria publică, calculată prin raportarea ratelor la veniturile anuale ale oraşului, se va dubla de la 12,3% la 24,3% în 2026.
Vârfului datoriei publice a fost anume ales. "În 2023-2024 oraşul îşi va fi încheiat marile proiecte de infrastructură, iar în 2026 se vor licita noile investiţii. Oraşul nu va avea nicio problemă în a contracta un nou împrumut cu o perioadă de graţie de trei ani, explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
"Să nu faci parcări în rate!"
Contractarea creditului a stârnit mânia internauţilor. "Facem o parcare cu împrumut ca să se mărească taxele şi să plătim când mergem la spital", a reclamat un orădean pe Facebook. Şoferii se tem că, pentru a acoperi ratele, municipalitatea va trebui să majoreze tarifele. "Fiecare departament ar trebui să se menţină în bugetul propriu, nu să faci parcări pe credit şi apoi să fie nevoie să iei bani de la spitale ca să plăteşti rata", a comentat altcineva.
Chiar dacă au votat contractarea creditului, reprezentanţii opoziţiei PSD ridică acum obiecţiuni. "Primăria putea cumpăra fostul teren al firmei Perind din vecinătate sau putea construi pe locul gol dintre cele două blocuri din faţa spitalului. Amplasarea parcării pe deal nu îmi pare o soluţie bună: ai de făcut exproprieri de 4 milioane lei şi lucrări de consolidare despre care nu ştim cât vor costa", spune liderul grupului PSD din Consiliul Local, Emilian Pavel (foto).
O "scumpete"
Primarul Florin Birta spune că municipalitatea a ajuns să se împrumute după ce a ratat atragerea unui investitor ca Interparking (Belgia) sau APCOA (Germania), pe fondul crizei declanşate de pandemie. "Discuţiile nu s-au finalizat într-un rezultat concret". În plus, spre deosebire de predecesorul său, noul primar respinge varianta externalizării parcărilor. "Prefer păstrarea lor la Primărie ca serviciu public".
Argumentele sunt simple. În medie, fiecare dintre cele 517 locuri din parcarea de la Spitalul Judeţean va costa circa 19.700 euro. Pentru a amortiza o investiţie aşa mare, fie şi pe un termen lung de 30 de ani, un operator privat ar trebui să scumpească taxele de parcare în mod serios, pe când Primăria nu e obligată. "Vrem să construim parkingul de la Spitalul Judeţean fără să scumpim taxele de parcare, chiar dacă oraşul îşi va recupera investiţia abia peste 50 de ani", spune Birta.
Parcare cu pasarelă
Pentru a face loc parcării, municipalitatea va expropria şi demola şi trei case, două spaţii comerciale şi un atelier. Proprietarii îşi vor primi săptămânile următoare banii în conturi, ca să se poată muta peste 6 luni. În acest interval, municipalitatea va face studiul geologic şi va desemna un constructor. "Dacă amplasamentul susţine acum mai multe case, va susţine şi o parcare", zice optimist edilul.
Birta exclude alegerea altui loc pentru parcare decât cel de pe deal, considerând că între blocuri ar fi prea înghesuită, iar la Perind ar fi prea departe. "În curtea spitalului va fi ridicat un corp de clădire cu destinaţie de policlinică. Parcarea va fi legată de ea printr-o pasarelă de acces, astfel încât cadrele medicale să poată ajunge repede în spital".
Construcţia cu cinci niveluri, din care primul la nivelul străzii Gheorghe Doja şi ultimul, sub formă de terasă, va fi ridicat în trepte. "Etajele nu vor comunica între ele. Accesul la fiecare nivel se va face separat din aleea care urcă dealul spre parcarea cadrelor medicale", explică Birta.
Metoda decontării
Astăzi, pe lângă lucrările deja începute - la parcarea Voinţa (336 locuri) şi la Park & Ride-ul din Centrul Civic (227 locuri) - Primăria pregăteşte construirea altor cinci. Lista o deschide parcarea de la Spitalul Judeţean (517 locuri) şi le mai cuprinde pe cele din zona Iosif Vulcan (145 locuri), Piaţa Cetate (247 locuri), de la complexul sportiv din strada Făgăraşului (800 locuri) şi din curtea Companiei de Apă Oradea (200 locuri).
Având în vedere că UE nu finanţează construirea de parking-uri, iar şansele de atragere a unui investitor privat sunt minime, oraşul îşi pune speranţa în credite şi în decontarea unor proiecte deja finanţate de oraş. "Vrem să decontăm construirea pasajului de lângă Piaţa 100, prelungirea drumului rapid din strada Suişului şi viitorul pasaj peste centură din strada Meşteşugarilor. Dacă reuşim, nu va trebui să mai facem toate tragerile din cele două credite", explică Eduard Florea.
Oraşul are şansa să îşi recupereze cam 75% din cele 50 milioane lei cheltuite cu construirea pasajului din strada Universităţii şi a drumului rapid. Bani numai buni pentru noile parcări...
ISTORIA ORADIEI
Creştere pe credit
După fondurile europene, împrumuturile sunt principalul instrument prin care oraşul îşi poate finanţa investiţiile. "Fără credite nu faci nimic. Nu poţi construi o parcare de 50 milioane lei din venituri proprii când tot bugetul tău de investiţii este de 80 milioane lei", zice directorul economic al Primăriei.
Eduard Florea afirmă că rigurozitatea cu care oraşul şi-a plătit ratele a atras atenţia bancherilor. "Administraţia Domeniului Public a obţinut pentru construirea parcării Voinţa un credit cu dobânda reprezentând ROBOR de 2% plus 0,85%, în timp ce dobânzile de pe piaţă sunt de la 4,5% în sus", zice acesta.
De altfel, majoritatea clădirilor importante din Oradea au fost ridicate pe datorie. "Acum un secol creditele oraşului erau mult mai mari decât veniturile. Aşa a fost ridicată Primăria, aşa a fost construit pasajul Madacs, aşa s-a introdus iluminatul electric stradal şi aşa s-au făcut mai multe spaţii comerciale", explică Florea.
Spre exemplu, în 1902 veniturile Oradiei erau de 200.000 coroane, iar creditele de 8,6 milioane coroane. La începutul secolului, un împrumut a fost contractat pentru 65 de ani.