În sfârșit, mega-constructorii aduși din Cluj au reușit să dea în funcțiune o jumătate de parc și se pregătesc să plătească penalități pentru cealaltă jumătate, nefinalizată.
Din start, au apărut atotștiutorii care preconizează că toți copacii se vor usca în câțiva ani. Tot ei reclamă lipsa umbrei, dar aici au dreptate: dacă Primăria tot a dat o grămadă de bani pe fântână, mobilier și locuri de joacă, putea cumpăra și ceva umbră pentru trecători.
Și laitmotivul cu „prea multe betoane” are o fărâmă de adevăr, pentru că zona de splash pentru copii e pe ciment, nu amplasată direct pe spațiul verde. Chiar ar fi fost interesant să vedem câte mămici ar fi preferat să-i ducă acasă pe prichindei nu doar uzi, ci și plini de noroi.
E adevărat că spațiul verde s-a redus. Dar asta și pentru că echipamentele de joacă s-au extins, iar spațiul din preajma fântânii, unde deja se pozează orădenii și turiștii, trebuia să fie mai mare, ca să nu se blocheze circulația.
Dacă e ceva clar de reclamat, atunci este programul de funcționare a fântânii. Primăria ne anunță că ne va desfăta cu instalația de sunet și lumini după un program strict și foarte redus, numai în weekend. Se pare că edilii noștri nu se pot dezbăra de sindromul rural care-i bântuie.
Numai la țară familia obișnuia să stea comasată într-o singură cameră, în vreme ce casa cea nouă stătea curată, nefolosită și neîncălzită, să nu se strice, în așteptarea unor oaspeți care nu mai veneau. Așa și noi, avem grijă să nu se uzeze mașinăria, chit că aproape jumătate de an, din pricina frigului, oricum va sta nefolosită.
Iar răspunsul dacă parcul e OK sau nu l-au dat deja orădenii care au ieșit să vadă minunăția, de ziceai că au mers la defilarea de 23 August.