Șeful CJ Bihor, Ilie Bolojan, a vizitat joi șantierul din strada Ceyrat unde compania Construcții Erbașu ridică Parcul Științific și Tehnologic Bihor, un edificiu care deja încorporează tehnologii și materiale moderne, alături de ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, care și-a exprimat sprijinul pentru acreditarea cât mai rapidă a viitorului centru de cercetare.
Scopul investiției, a spus Bolojan, nu e ca județul să aibă o clădire, ci ca aici specialiștii Universității și ai companiilor locale să lucreze în cercetare aplicată, ale cărei rezultate să fie transferate în economia locală pentru ca în final aceasta să fie mai productivă și să ofere salarii mai mari.
O construcție inteligentă
Directorul Erbașu Transilvania, Călin Roman, i-a informat pe cei doi oficiali că derularea lucrărilor începute în luna iulie a anului trecut și care trebuie finalizate în toamna acestui an „este în grafic”, mai precis a ajuns la un stadiu de execuție de 45% din volumul proiectat.
Reprezentantul firmei care desfășoară lucrările în asociere cu Abed Nego a prezentat principalele caracteristici tehnice ale construcției, care va avea două etaje, o suprafață desfășurată de 5.549 metri pătrați, una construită de 2.139 mp și una utilă de 4.949 mp. „Structura este realizată 100%, iar șarpanta 90%, acum lucrăm la instalațiile electrice și sanitare. Lucrările merg bine, suntem în grafic, la 45% stadiu de execuție”, a spus Călin Roman (foto jos).
Acesta a explicat, însă, și că imobilul însuși încorporează deja tehnologii și materiale de construcții moderne, „de exemplu pentru termoizolarea pardoselii (n.r. – așa încât transferul de căldură și respectiv de frig în și din sol să fie cât mai redus) folosim spumă de sticlă (n.r. – un material extrem de ușor, obținut din reciclarea ambalajelor din sticlă), iar pentru climatizare clădirea va avea un sistem cu pompe de căldură - apa va fi extrasă din trei puțuri și apoi reinjectată în sol, tot în trei puțuri”.
De asemenea, directorul Erbașu Transilvania a arătat că imobilul va avea laboratoare, birouri, un amfiteatru cu 300 de locuri, o parcare pentru 70 autoturisme, dar și una pentru biciclete, complet acoperită, cu o capacitate de 200 locuri în rastele.
Bolojan: „N-am făcut nimic!”
Președintele CJ Bihor, care a ajuns pe șantier împreună cu ministrul Cercetării după ce amândoi participaseră la o întâlnire cu reprezentanții Universității din Oradea, a afirmat că viitorul Parc Științific și Tehnologic, pe care îl va gestiona împreună cu instituția de învățământ superior, are menirea de a crea „condiții pentru dezvoltarea economică”. „Este foarte important să avem o economie mai complexă, cu o productivitate cât mai mare, care să ofere oamenilor câștiguri cât mai mari, iar acest lucru este posibil doar prin investiții și prin colaborarea cu Universitatea și cu mediul economic”, a spus Ilie Bolojan.
„Consiliul Județean creează o infrastructură în care să se întâlnească nevoia companiilor de a-și crește competivitatea cu ajutorul tehnologiilor moderne cu capacitatea Universității de a furniza servicii de cercetare și de transfer tehnologic. Cea mai mare grijă a noastră nu este să finalizăm o construcție, ci ceea ce facem de anul viitor aici. Dacă nu vom avea o simbioză între cercetare și mediul economic, n-am făcut nimic”, a punctat șeful administrației județene, adăugând că rolul viitorului Parc Științific și Tehnologic este să asigure ca rezultatele cercetărilor să fie transferate în economia reală.
Sprijin de la Minister pentru acreditare
Și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja (foto jos), a accentuat că la nivelul întregii Românii „trebuie să avem nu o cercetare de dragul cercetării, ci o cercetare aplicată”, care să contribuie la dezvoltarea economică prin creșterea productivității.
Oficialul a afirmat că anul acesta bugetul pentru cercetare a crescut cu 70% față de cel de anul trecut, „cea mai mare creștere din istoria României”, însă a adăugat că „un păcat tradițional este că s-a investit în cercetarea fundamentală (n.r. – teoretică), dar cel mai mare beneficiu este atunci când transferi rezultatele cercetării din laborator în economia reală”.
De altfel, în cazul concret al viitorului Parc Științific și Tehnologic, Bolojan a lămurit că scopul vizitei ministrului în Bihor este tocmai sprijinirea acestuia, pentru a putea funcționa legal cât mai curând posibil. „Parcul va trebui acreditat, se lucrează deja la documentație și beneficiem de consultanță în acest sens de la Minister”, a spus președintele CJ Bihor.
În altă ordine de idei, dar în același context, Burduja a spus că Ministerul Cercetării lucrează la un program, finanțat cu fonduri din PNRR, pentru stimularea financiară a cercetătorilor români. „Avem cea mai importantă resursă a unei țări, materia cenușie, creiere, trebuie să avem capacitatea de a ne păstra aceste creiere în țară sau, dacă au plecat, să se întoarcă în țară”, a spus ministrul, afirmând că în următoarele două luni de acest program vor beneficia „cel puțin 200 de cercetători”, cu burse de câte 1,4 milioane euro.
Cum pot profita firmele din parcurile industriale
Prezent și el la vizita pe șantier, vicepreședintele CJ Bihor Mircea Mălan (în foto sus, alături de Burduja) a dat un exemplu privind modul în care firmele din parcurile industriale ale județului pot profita de fonduri nerambursabile importante dacă se adaptează și utilizează noi tehnologii.
„În parcurile de specializare inteligentă, cei care urmează să se locheze pot primi fonduri nerambursabile între 200.000 și 2,5 milioane euro, o condiție esențială este capacitatea companiilor de a inova un produs, de exemplu, sau un serviciu”, a spus Mălan.
După cum BIHOREANUL a mai scris, Parcul Științific și Tehnologic Bihor, în care mediul universitar și mediul de afaceri vor colabora pentru a realiza transferuri tehnologice și inovări în economia locală, este un obiectiv a cărui construire se face cu fonduri europene nerambursabile din Programul Operațional Regional, valoarea investiției fiind de 20,958 milioane lei, echivalentul a peste 4,25 milioane euro.
Proiectul a fost conceput pentru a favoriza în special inovarea în domeniul nanotehnologiilor și materialelor avansate, în tehnologiile informaționale și de comunicații, energie, sănătate, mediu și bioeconomie.