În doar 15 ani, fermierii bihoreni au făcut saltul de la sapă la roboţi. Agricultura s-a ridicat de la pământ pe bani europeni.
"În perioada 2014-2020 exploataţiile agricole din judeţ au atras investiţii europene de peste 324 milioane euro. Este cea mai mare sumă atrasă de un judeţ din România", spune directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Cristian Buzlea. Iar apetitul pentru investiţii se menţine în continuare...
Agricultură de top
Bihorul este pe locul 3 în ţară la numărul investiţiilor în agricultură. Un studiu al firmei de consultanţă IBC Focus arată că judeţul derulează 24 de investiţii în domeniul agricol, zootehnic şi legumicol. Bihorenii sunt depăşiţi doar de vecinii din Satu Mare, cu 28 de proiecte de dezvoltare, şi de cei din Constanţa, cu 30.
Trendul e crescător în toată ţara. "În prima parte a anului 2022 am observat o creştere cu 75% a investiţiilor în agrobusiness, comparativ cu perioada similară a anului trecut", a declarat presei centrale fondatorul IBC Focus, Andrei Spătaru (foto).
În total, la nivel naţional sunt demarate 392 de investiţii, în valoare totală de peste 300 milioane euro.
"Toate s-au scumpit!"
Creşterea atractivităţii sectorului agricol a atras atenţia specialiştilor. "O posibilă explicaţie a acestei tendinţe poate fi pusă şi pe seama conflictului militar din Ucraina", afirmă Spătaru. Conflictul a scos de pe piaţă Ucraina şi Rusia, care asigură aproape o treime din oferta globală de grâu, iar preţurile au explodat.
"Toate s-au scumpit. Grâul, care anul trecut era 800-900 lei tona, acum este 1.750-1.800 lei, iar rapiţa, care costa 1.800 lei tona, a ajuns la 4.000 lei", spune Dan Corbuţ (foto), reprezentantul Agroind Cauaceu. Firma a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 464,8 milioane lei, a doua ca mărime din judeţ, depăşind societăţi precum Transmec (transporturi), Drum Asfalt (construcţii), Madrugada (tâmplărie PVC) sau ADA (mobilă).
Deşi perspectiva scumpirii alimentelor ar putea favoriza investiţiile în agricultură, fermierul nu crede într-o legătură directă. "După aderarea la UE, fermierii bihoreni au făcut tot timpul investiţii în agricultură, 90% dintre ele fiind susţinute din fonduri europene", spune Corbuţ.
Primii în ţară!
Conform evidenţelor Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor, în perioada 2014-2020 fermierii au contractat investiţii europene de 324 milioane euro. "Bihorul a atras cea mai mare sumă din România, cu 72,8 milioane euro peste cei Timiş şi 87,6 milioane euro peste Dolj, următoarele în top", spune directorul OJFIR, Cristian Buzlea (foto).
Acesta pune reuşita pe seama implicării funcţionarilor, care le-au explicat agricultorilor oportunităţile de finanţare, şi a consultanţilor, care le-au scris proiectele. "În Bihor sunt peste 70 de firme de consultanţă. Alte judeţe nu au nici una", zice Buzlea. Volumul mare de lucru a făcut să apară consultanţi inclusiv în localităţi ca Bulz, Diosig, Remetea şi Vadu Crişului...
Fermierii şi oportuniştii
Consultanţii au ajutat tot felul de clienţi. "Avem categoria marilor fermieri, cu business consolidat, pe care vor să-l dezvolte, micii fermieri, obligaţi să investească pentru a rămâne competitivi, şi oportuniştii", explică Daniel Pop, specialist la Romcom Invest.
Aceştia din urmă cel mai adesea pierd banii. "Mulţi îşi imaginează finanţările de 90% acordate pentru o investiţie în agricultură ca pe o maşină primită cadou. Problema e că ei n-au nici permis de conducere, ca să stăpânească afacerea, nici bani de benzină, s-o susţină când trebuie. Se chinuie să o ţină 5 ani, cât e obligatoriu, şi pe urmă închid", spune Pop.
Cel mai bun exemplu sunt finanţările pentru tinerii fermieri. "Peste 80% din cei care aplică sunt speculanţi atraşi de finanţările de 25.000-50.000 euro. Foarte puţini primesc finanţarea şi merg apoi mai departe", spune consultantul.
Proiectele ratate înseamnă, însă, prea puţin în câmpul mare al agriculturii bihorene. "Agrobusiness-ul e în continuă creştere. Mâncarea va avea întotdeauna căutare, iar fermierii serioşi ştiu s-o producă", afirmă specialistul.
Ferma cu roboţi
Agricultura bihoreană se schimbă la faţă. De exemplu, printr-un proiect de 1,7 milioane euro din fonduri UE, familia Irimie a dezvoltat în Cociuba Mare o fermă cu 150 de vaci unică în ţară, deservită de patru angajaţi, dintre care doar doi muncitori. "Trebuie doar să te îngrijeşti să ai curent pentru instalaţii şi mâncare pentru animale", spune Sorin Irimie.
Producţia e complet automatizată. "Vaca se mulge singură. Intră pe un grătar unde robotul îi citeşte cipul, verifică să nu aibă probleme de sănătate, o spală, o mulge, memorează cât lapte a dat şi la sfârşit o dezinfectează", spune fermierul. Instalaţiile au fost date în folosinţă în martie şi familia vizează deja alte proiecte. "E normal să investeşti în agricultură. Aici sunt cele mai mari subvenţii. Dacă lucrezi 700 de hectare şi primeşti subvenţie de 200 euro la hectar, chiar dacă e an greu şi nu-ţi iese nimic, tot rămâi cu un ban ca s-o iei de la capăt anul viitor", explică tânărul.
Roşia de lampă
Unice în România sunt şi serele amenajate de Nutrientul în Ciumeghiu cu 2,6 milioane euro. "Folosim lămpi de sodiu, care înlocuiesc soarele în procesul de fotosinteză. Pentru a se dezvolta, o roşie are nevoie de 18 ore de lumină pe zi, iar acest procedeu ne permite să producem roşii proaspete inclusiv între decembrie şi martie, când magazinele au doar importuri", spune directorul comercial Lucian Sime Pazuric.
Scumpirea curentului a făcut ca primul ciclu de producţie, care se va încheia în august, să fie în pierdere. "Energia reprezintă 70% din costuri. Pentru următorul ciclu de producţie, ştiind deja preţurile, vom putea alege o strategie pentru a ieşi pe profit", arată Sime Pazuric.
Pentru a optimiza costurile, firma a investit 3,5 milioane euro în spaţii de stocare a cerealelor şi 6 milioane euro într-o moară pusă în funcţiune, în februarie, în Palota. "Până acum majoritatea mălaiului grizat, pentru mămăligă, se aducea de afară. Noi, consumând oricum porumb în fermele de animale, am decis să facem mălai în moară şi tărâţele să le băgăm la furaje", spune directorul comercial.
Un abator de milioane
Una dintre cele mai mari investiţii în sectorul zootehnic este derulată de Andromi în comuna Nojorid. Amenajarea unuia dintre cele mai mari şi moderne abatoare din ţară, estimată iniţial la 6,5 milioane euro, s-ar putea să ajungă în final la 15 milioane euro. "Scumpirea materialelor ne-a dat peste cap calculele. De când am început, numai fierul s-a scumpit de la 2,2 lei la 8 lei kilogramul", spune patronul Sorin Mudura (foto).
Investiţia este, însă, mai mult decât necesară, pentru că în judeţ nu există niciun abator autorizat. Unitatea va putea procesa 350 de porci pe oră, 250 vite la 8 ore, respectiv 500 de oi pe zi, şi va putea depozita la rece 2.580 de tone de carne.
Pentru că fermierii bihoreni nu au cum asigura materia primă pentru o astfel de unitate, Mudura ia în calcul încheierea de parteneriate cu furnizori din ţară şi din Ungaria. "Următorul proiect va fi să ne amenajăm 14 grajduri pentru porci", spune acesta.
Pentru că în agricultură, ca la o casă, întotdeauna mai este ceva de făcut. Aşa că investiţiile se ţin lanţ...
REÎNTOARCEREA LA C.A.P.
"Putem fi mai competitivi"
Tonul marilor investiţii agricole a fost dat în 2018 de firma Frescoverde, care a amenajat la Apateu, cu fonduri UE de 7 milioane euro, cea mai mare fabrică din ţară, complet automatizată, pentru procesarea leguminoaselor şi rădăcinoaselor.
Unitatea poate congela peste 15.000 tone de legume pe an, lucrând cu 30 de fermieri din România şi Ungaria pentru care asigură de la sămânţă până la recoltare, şi ar avea nevoie de mai mulţi. "Funcţionăm la 40% din capacitate, pentru că nu găsim materie primă", spune directorul Frescoverde, Sorin Pogana.
După experienţa comunismului, fermierii bihoreni refuză să se asocieze în cooperative, chiar dacă astfel ar putea vinde mai mult şi mai bine. "Acum, peste 80% din legumele congelate se aduc din import. Încercăm să adunăm fermierii într-o asociaţie. Neavând aceleaşi cheltuieli de transport, putem fi mai competitivi", subliniază Pogana.