Parlamentarii bihoreni către mediul de afaceri: „Forţa politică şi interesul politic s-au mutat în afara Transilvaniei!"

Oamenii de afaceri bihoreni ar face bine să dea dovadă de realism şi să îşi revizuiască aşteptările pe care le au de la mediul politic: Transilvania nu se mai regăseşte pe harta politică a ţării!

Prima întâlnire între parlamentarii bihoreni şi reprezentanţii mediului de afaceri din judeţ, organizată joi în Centrul de afaceri din Cetate de către Camera de Comerţ şi Industrie, Federaţia Patronilor şi Consiliul Naţional al IMM-urilor, s-a încheiat cu concluzia că slaba reprezentare la nivel guvernamental a politicienilor ardeleni va lăsa fără sprijin legislativ şi financiar firmele din Bihor.

Cei nouă parlamentari, din toate formaţiunile reprezentate în legislativ, care au luat parte joi la masa rotundă cu tema „Cooperarea mediului de afaceri cu parlamentarii judeţului Bihor pentru iniţiative legislative" au încheiat cu concluzia şocantă că Transilvania, şi implicit judeţul Bihor, a fost scoasă de pe agenda politică a guvernării USL.

Printre exemplele care au contribuit la această concluzie s-au numărat: abandonarea lucrărilor la autostrada Transilvania, blocarea investiţiilor finanţate de stat, inclusiv a celor deja începute, lipsa sprijinului financiar fie şi măcar prin plata de la bugetul de stat a facturilor pentru lucrările deja executate şi slaba reprezentare la nivel guvernamental a politicienilor bihoreni.

„Peste noapte a devenit prioritar proiectul autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, în loc să se finalizeze autostrada Borş - Bucureşti. Nu sunt bani pe proiecte, aşa că s-au oprit marile investiţii: DN 76 Oradea - Beiuş era în lucru şi s-a oprit, amenajarea malurilor Crişului Repede s-a oprit, reabilitarea podului Densuşianu s-a oprit", a enumerat senatorul PDL de Bihor, Gavrilă Ghilea.

Poziţia democrat-liberalului a fost susţinută de un alt reprezentant al opoziţiei parlamentare. Deputatul UDMR Szabo Odon a spus că firmele bihorene care derulează proiecte cu finanţare bugetară sau au de încasat sume de la buget ar trebui să aibă aşteptări minime de Bucureşti pentru că forţa lobby-ului transilvan a scăzut dramatic.

„Forţa politică şi interesul politic s-a mutat în afara Transilvaniei. Emil Boc era transilvănean, UDMR îşi are bazinul electoral în Transilvania, ori acum e în opoziţie", a spus Szabo.

Mai mult, deputatul le-a arătat oamenilor de afaceri că parlamentarii bihoreni au mijloace limitate de a interveni pentru deblocarea unui proiect sau atragerea de fonduri în judeţ.

„Trebuie spus de la bun început că parlamentarii nu aduc bani, ci fac legi. Domnului Cseke Attila i s-a făcut dosar de către DNA sub acuzaţia că a coordonat bani către Bihor. Aici suntem puşcăriabili de la un capăt la altul al mesei, dacă facem lobby pentru judeţ", a declarat parlamentarul, arătând către deputaţii şi senatorii din prezidiu.

Poziţia celor doi politicieni din opoziţie a fost confirmată inclusiv de reprezentanţi ai puterii. Senatorul Cristian Bodea, care săptămâna aceasta a trecut razant pe lângă excluderea din PNL, le-a spus oamenilor de afaceri prezenţi în sală că au aşteptări nerealiste de la mediul politic.

„Bani pentru Bihor a adus Cornel Popa în perioada în care a fost parlamentar. Atunci erau bani, acum nu sunt bani. Şi apoi, nici Transilvania nu este reprezentată la Bucureşti de lideri puternici", a spus Bodea.

La întâlnirea iniţiată de mediul de afaceri bihorean au participat parlamentarii Cristian Bodea, Gheorghe Bogdan, Florica Cherecheş, Cseke Attila, Ioan Cupşa, Sonia Drăghici, Gavrilă Ghilea, Ioan Sorin Roman şi Szabo Odon.

În cadrul discuţiilor oamenii de afaceri au reclamat printre altele blocarea lucrărilor la autostrada Transilvania, absenţa şcolilor profesionale care să furnizeze muncitori calificaţi companiilor locale şi lipsa unui cadru legislativ coerent.

Pentru ca discuţiile între cele două părţi să aibă o finalitate concretă, la următoarea întâlnire, programată pentru luna ianuarie a anului viitor, reprezentanţii mediului de afaceri s-au oferit să facă propuneri concrete de modificări a legislaţiei. Din păcate, însă, la fel ca în cazul vieţii politice, mediul de afaceri bihorean este extrem de fragmentat, fapt care face dificilă identificarea unor proiecte comune. Pentru întâlnirea de joi, din 16.000 de firme invitate de să formuleze propuneri care să fie înaintate parlamentarilor bihoreni, doar patru companii au şi făcut demersuri în acest sens.