Cu două săptămâni în urmă tocea din 60 de cărți depășite, pentru un examen pe care îl consideră absurd, căci transformă viitorul profesor într-un birocrat îngropat în hârtii, nu preocupat de copii. Absolvent cu 10 pe linie al Colegiului Național Emanuil Gojdu, apoi al unei universități prestigioase din Marea Britanie, Ștefan se pregătea pentru concursul de titularizare ca profesor. „Am acceptat regulile unui sistem aberant, cum e al nostru, pentru că sper să-l schimb din interior”, își motivează revenirea în țară.
Despre reușitele sale vorbește evocându-și familia, cartierul, colegii, profesorii și orașul. Și, dacă majoritatea colegilor din generația Z zic „vreau să mă dezvolt”, el spune „vreau să dezvolt”. Dintr-o vocație de profesor pe care o are cu mult înainte să aibă o catedră...
Geografia oamenilor
Crescut într-un cartier muncitoresc al Oradiei, unde locuiește cu părinții într-un apartament de bloc oarecare, tânărul de 22 de ani se declară, subliniind că „în această ordine”, ca fiind „din Rogerius, gojdist, orădean, bihorean, român, european”. Și, adaugă el, „fiecare față a acestei identități le îmbogățește pe celelalte”. Ca mulți orădeni din clasa de mijloc, părinții săi - mama profesoară la Universitate, tatăl coproprietar al unui cunoscut local din oraș, Hanul cu Noroc - puteau să-și facă o vilă pe deal ori în suburbii, dar au preferat ca fiul lor să fie cât mai aproape de școală, iar banii să-i investească în educația lui.
După ce a făcut școala primară în cartier, la Dacia, Ștefan a urmat gimnaziul și liceul la Gojdu, la mate-info, unde a strălucit, luând doar 10 până la absolvire. „Cred că e profilul și locul care îți dezvoltă gândirea și din care poți alege orice drum. Am colegi care au urmat medicina, dreptul, ingineria, științele economice, filozofia...”, povestește tânărul BIHOREANULUI.
Decizia s-o cotească spre geografie a luat-o în clasa a X-a, dar i se prefigura încă din a V-a, când a început să concureze la olimpiade și concursuri de profil. Nu o vede, însă, ca pe o materie în sine, ci ca pe o știință a lumii și a oamenilor: „La noi se învață mai mult geografia fizică - relief, climă -, dar este și istorie, demografie, economie, sociologie, dezvoltare urbană, geopolitică. Această geografie umană m-a fascinat pe mine”.
„Diferență de substanță”
Spre sfârșitul liceului a optat să studieze în Marea Britanie, nu ca „fiță”, ci pentru a cunoaște un alt model educațional. A ales Universitatea Loughborough din centrul Angliei, cu 20.000 de studenți din toată lumea și specializări de la inginerie, aeronautică, arhitectură, chimie, matematică până la filozofie, psihologie, criminologie, științe politice, arte, sport. „Raționamentul meu a fost să fac nu doar geografie, ci geografie-management, să am mai multe căi în față”.
A fost admis înainte să fi absolvit liceul, cu condiția să obțină la Bac cel puțin 9. A luat 9.86. E conștient că a fost un norocos: părinții au scos din buzunare, în fiecare an, 16.000 lire doar pentru taxa de școlarizare. În paralel, s-a înscris și la Universitatea din Oradea, la Geografia turismului, în limba engleză, absolvită în iunie anul acesta, la o lună după încheierea studiilor în Marea Britanie.
„Sesiunile nu se suprapuneau, așa am putut face și facultatea de acasă. În practica pedagogică, o elevă de la Oltea Doamna m-a întrebat despre deosebirile între cele două sisteme de educație. E o diferență de sens, de substanță, de calitate. E adevărat, dacă vrei să înveți, poți învăța oriunde, dar numai până la un punct. Nivelul maxim de la noi nici nu se poate compara cu cel britanic, extrem de competitiv”, povestește Ștefan.
„Trebuie să crești”
În Anglia, zice tânărul, studenții „nu tocesc ca să uite imediat după examene”. Profesorii îi sprijină permanent să evolueze și au la dispoziție toate resursele. Studenții internaționali, de pildă, au un centru unde sunt învățați slang-ul, ca să înțeleagă engleza vorbită uzual, iar fiecare facultate are bibliotecă, unde li se recomandă ce să citească. „La noi, stai în bancă și scrii după dictare, faci cursuri 8 ore pe zi fără ca asta să însemne neapărat învățare. Acolo ai cursuri 2 ore și studiezi individual 6 ore, ești încurajat să citești, să descoperi, să dezbați, să te depășești. Trebuie să crești de la an la an”.
În anul I, toți studenții au la comun materiile de bază, iar din anul II aleg specializări și fac multă practică. Ștefan, de exemplu, a cercetat, în așa numite field trips (excursii în teren) la Liverpool și Paris, evoluția orașelor, geografia lor socială, cum au apărut cartierele, minoritățile, economiile, tendințele de dezvoltare viitoare, toate aplicând cunoștințe de istorie, sociologie, urbanism. „În anul III, focusul s-a mutat la geografia politică, despre felul în care politica a influențat dezvoltarea metropolelor”.
„Nu m-a îmbătat puterea”
În povestea lui Ștefan apar și „funcții”, dar pe niciuna n-a vânat-o. La Gojdu a fost președinte al Consiliului Elevilor în cea mai efervescentă perioadă. „Am făcut multe proiecte academice, dar și comunitare, am publicat reviste, am avut acțiuni caritabile pentru care am strâns fonduri, am amenajat un student hub pentru elevi, am organizat competiții sportive, spectacole, toate împreună cu colegii. Nu m-a îmbătat puterea, nu mă credeam un șef, ci am căutat să stau de vorbă cu fiecare coleg. Am și regrete, că uneori poate nu am valorizat pe cineva la adevărata valoare”, spune el cu modestie.
Tot din liceu a fost voluntar în programele World Vision de educație în comunități defavorizate, meditând gratuit, online, elevi din Dolj, Iași, Buzău, Bacău, Vâlcea. „Pe unii i-am dus de la nota 5 sau 6 la 9 și chiar 10, câțiva au și intrat la facultate. Majoritatea nu aveau laptop, foloseau un telefon. M-a lovit realitatea, mi-am dat seama cât de grav e abandonul școlar. Noi, la Gojdu, crescuserăm într-un cocon”.
Și la universitate a fost lider. În anul II a fost ales șef de an, preparator pentru cei din primul an de studii, iar în anul III, school representative, un fel de președinte pe facultate, liant între studenți și profesori. „Când apăreau probleme sau trebuia modificată structura unor cursuri, eram parte din decizii”, spune orădeanul, care a și fost premiat ca school rep al anului pe toată Universitatea.
Oradea pe „repede înainte”
La absolvire, cu First Class (cea mai înaltă clasificare universitară britanică, echivalentul a 10 pe linie), a impresionat și cu teza de licență, „Sense of Place and Rapid Urban Change” (n.r. - Percepția asupra locului și schimbările urbane rapide), realizată despre... Oradea. „Am făcut o cercetare calitativă, inclusiv cu opiniile cetățenilor, despre ritmul accelerat al schimbărilor din orașul nostru - cele mai rapide din estul Europei”, explică Ștefan cercetarea de geografie umană.
„Înarmat” cu informații din studii de specialitate care au vizat de la metropole precum Budapesta, Praga, Tallinn, Sofia, până la orașe medii din aceeași categorie ca Oradea, ca de pildă Ostrava din Cehia ș.a., în iulie - septembrie anul trecut Ștefan a realizat, față în față, 35 de interviuri de câte o oră cu orădeni de diverse vârste, condiții sociale și profesionale, de etnii și din cartiere diferite, cu zeci de întrebări privind modul în care percep schimbările din infrastructura edilitară, de transport, de învățământ, sanitară, culturală, de patrimoniu și naturală, dar și atmosfera orașului, locurile de muncă și oportunitățile educaționale și de agrement, iar pe baza acestor cercetări a construit un cadru conceptual privind mecanismele fizice, simbolico-estetice și economice care determină percepția asupra orașului.
Concluziile sunt interesante. „Dacă alte orașe din Europa de Est au cunoscut dezvoltări în general unidirecționale, de pildă în turism sau în industrie, Oradea a cunoscut transformări neobișnuit de rapide și desfășurate simultan în numeroase domenii, percepute diferit de localnici: pentru unii - majoritatea - au făcut orașul mai atractiv, mai boem, mai plăcut; pentru alții, mai puțini, au însemnat pierderea atmosferei de odinioară, stres sau chiar înstrăinare”.
„Se bagă” ca să schimbe
Săptămâna aceasta vor fi anunțate rezultatele concursului de titularizare, iar Ștefan speră că va obține cea mai mare notă și va putea preda geografia la Gojdu, dar și că va reuși să schimbe, pas cu pas, un sistem de învățământ anchilozat, care pune accentul pe „cadre”, nu pe elevi. A tocit din 60 de cărți „depășite” și 200 de pagini de „metodologie”, dar a acceptat condițiile ca să intre în sistem și să-l îndrepte. Din acest punct de vedere, se compară cu pașoptiștii din secolul XIX, care au studiat la Paris ori la Berlin, apoi s-au întors și au făcut România modernă.
„Chiar am discutat asta cu colegii care au studiat «afară» și cred că, dacă am putut vedea niște modele de bune practici și mai ales de mentalitate sănătoasă, le putem aduce și la noi în țară”, spune Ștefan, subliniind că vrea să contribuie la „emanciparea mentalului nostru colectiv”, din convingerea că școala ar trebui să-i învețe pe copii, în primul rând, să nu se mai gândească mereu cum să se „strecoare” și cum să „fenteze”.
„Noi, ca societate, batem pasul pe loc, iar între timp ne iau fața bulgarii, polonezii, ungurii... E o lume competitivă, care nu stă pe loc așteptând ca tu să progresezi”. Altfel, rămânem de căruță...
UPDATE: Cu cea mai mare notă!
La examenul de titularizare, Ștefan a obținut cea mai mare notă, la disciplina Geografie, cu 9.75. Visul său de a fi profesor la Colegiul Național Emanuil Gojdu ar putea deveni, astfel, realitate.
SPIRITUL GOJDU
„Mentori extraordinari”
Întrebat cum a ajuns olimpic și a obținut primele succese, Ștefan Abrudan nu vorbește despre talentul său, ci despre profesorii care l-au încurajat.
„La Gojdu am avut mentori extraordinari”, spune el: Dora Anderson, profesoară de geografie din clasa a V-a până în a XII-a, directoarea Anca Marchiș, care l-a recomandat Universității Loughborough, diriginta Ramona Ola, profesoară de germană, care „a ținut clasa unită chiar și după absolvire”, Corina Nicoară, profesoara de matematică, și Corina Păcurar, cea de română, căreia „îi datorez articularea ideilor și coerența exprimării”.
„Îmi doresc să ofer și altora mentoratul primit, căruia îi datorez tot ce sunt. E spiritul Gojdu”, spune tânărul.