Lăsată trei decenii în voia naturii, o pășune de 73 hectare din Sacalasău Nou a devenit mărul discordiei între un localnic și aleșii comunei Derna.
Cunoscut drept „Vraja din Deal” pe rețelele de socializare, unde are aproape 400.000 urmăritori, influencerul Mihai Vraja vrea să amenajeze un parc silvopastoral folosit atât pentru creșterea animalelor, cât și în scop turistic, așa încât localnicii să poată face și vinde produse naturale. Primarul Iarko Segheciu și consilierii locali preferă însă ca pășunea, devenită între timp aproape pădure, să fie introdusă în fondul forestier.
Cele două părți sunt gata să ajungă în instanță, într-un nou proces care ar prelungi paragina ce-a cuprins izlazul.
Izlaz recâștigat
Pe dealurile ce străjuiesc Sacalasău Nou, a pus stăpânire natura. Pământurile unde odinioară pășteau vitele sunt pline cu mărăcini, dar și cu mesteceni, plopi și stejari, astfel că, după trei decenii de abandon, cele 73 de hectare de izlaz seamănă mai degrabă cu o pădure decât cu o pășune.
Locul are o istorie complicată. În decembrie anul trecut, după un proces de 12 ani, Tribunalul Bihor a respins definitiv pretențiile unor pretinși moștenitori ai grofului Bartos Gábor care revendicau nu doar izlazul, ci și terenuri pe care se află gospodării ale localnicilor.
Vestea l-a bucurat și pe Mihai Vraja, un maramureșean care - după cinci ani munciți în străinătate, inclusiv în turism - s-a stabilit aici în urmă cu patru ani. Împreună cu partenera sa, tânărul și-a întemeiat o gospodărie pe un deal din apropierea pășunii, unde face agricultură de subzistență, și produce „conținut” pentru rețelele sociale, sub denumirea „Vraja din Deal”.
Pe 12 decembrie 2025, la două zile după hotărârea instanței, Vraja a propus Primăriei concesionarea celor 73 hectare, pentru a le transforma într-o pășune cu arbori, folositoare atât crescătorilor de animale, cât și întregii comunității, Asociația Vraja, pe care o conduce, fiind interesată să dezvolte un eco-village și să promoveze turistic zona.
O pășune cu turiști
„Eu văd pe această pășune o mină de aur pentru comună”, le-a scris Vraja primarului și consilierilor locali, propunând realizarea unui sistem silvopastoral, care îmbină creșterea animalelor cu păstrarea arborilor. Își asuma, pe propria cheltuială, curățarea izlazului de mărăcini, realizarea unei aducțiuni de apă, amenajarea unor trasee turistice, asigurarea efectivelor de animale care să pășuneze aici și plata amenajamentului silvopastoral, estimată la circa 10.000 lei.
„Aș readuce pășunea în circuit de producție și în același timp aș crea și un peisaj vizitabil”, explica Mihai Vraja. În viziunea sa, vizitatorii atrași prin promovarea pe rețelele sociale ar cumpăra de la localnici brânză, ouă și miere, ba chiar s-ar caza în gospodăriile acestora.
Refuz după refuz
Doar că Primăria nu s-a arătat interesată. La începutul anului, în ianuarie, i-a comunicat că cele 73 hectare, deși în acte sunt izlaz comunal, în realitate reprezintă o pășune împădurită, cu o consistență a vegetației forestiere de peste 0,4, ceea ce impune trecerea terenului în categoria pădure.
Nemulțumit, Vraja a depus un memoriu în care a invocat avantajele sistemelor silvopastorale, Strategia de Dezvoltare Locală a GAL Muntele Șes, ce urmărește dezvoltarea ecoturismului, precum și prevederi din Planul de Management al sitului Natura 2000 Muntele Șes, potrivit căruia abandonarea pășunatului ar fi o presiune asupra habitatelor.
În paralel, a renunțat să mai ceară concesionarea întregii suprafețe, solicitând doar 6,6 hectare, pentru cele două vaci pe care le deține. „Am zis: în regulă, atunci dați-mi pentru două vaci, cât am dreptul ca și crescător de animale. Intenția mea a fost să arăt ce am de gând și să concesionez mai departe, pe măsură ce-mi cumpăram animale”, explică tânărul BIHOREANULUI.
În martie, Primăria și-a menținut refuzul, invocând în plus faptul că în Sacalasău Nou mai sunt de soluționat 47 de cereri pentru reconstituirea proprietăților. Tot atunci, Consiliul Local i-a respins și cererea pentru cele 6,6 hectare, pe motiv că terenul nu e inclus în amenajamentul pastoral al comunei, iar cererile înregistrate la Comisia de fond funciar ar putea viza amplasamentul respectiv.
În loc să se dea bătut, Vraja a solicitat Primăriei să precizeze câte dintre cele 47 de cereri se suprapun efectiv pășunii de 73 hectare, iar răspunsul primit în septembrie i-a oferit un argument neașteptat: nici una nu vizează izlazul.
Mai mult, tot în septembrie, Primăria i-a comunicat că nu a început nici actualizarea amenajamentului pastoral al comunei, nici procedura de schimbare a categoriei de folosință a izlazului în pădure, aceasta urmând să fie demarată abia când comuna va avea buget pentru așa ceva.
Dispar lemne
Disputa a căpătat ulterior accente personale. Primarul Iarko Segheciu a declarat BIHOREANULUI că vegetația forestieră s-a extins atât de mult pe cele 73 hectare încât pășunatul nu ar mai fi practicabil, iar din zonă dispar lemne, astfel că includerea în fondul forestier ar permite administrației locale să angajeze un ocol silvic care să asigure paza terenului.
Pe de altă parte, edilul sugerează că Vraja ar urmări alte interese decât cele declarate și-l acuză că prin influența sa online vrea să pună presiune asupra Primăriei. „Prima dată a cerut toată suprafața, apoi 6,6 hectare, dar el deține deja 4 hectare de teren și nici pe acelea nu le-a pus în valoare. Eu consider că nu-i de luat în seamă, pentru că nu vine cu o expertiză de la un institut. În plus, în tot satul mai sunt vreo 100 de oameni, cu puține animale”, afirmă Segheciu, insistând că izlazul comunal este, în realitate, pădure, deci trebuie trecut în fondul forestier ca atare.
„Instanța să se pronunțe!”
De cealaltă parte, Vraja insistă că inițiativa de amenajare a unui silvoparc îi este blocată nejustificat, iar la începutul acestei luni, pe 6 octombrie, a depus la Primărie o plângere prealabilă prin care solicită reanalizarea propunerii sale, în caz contrar urmând să se adreseze unei instanțe de judecată, pentru a obliga administrația locală să-i soluționeze favorabil cererea de concesionare a celor 6,6 hectare de pășune.
„Refuzul de a proceda la atribuirea directă proporțional a suprafeței de pajiște pe motiv că UAT Derna nu are amenajament pastoral este profund nelegal... Vă prevalați de propria culpă și pasivitate pentru a-mi obstrucționa un drept reglementat prin lege”, a scris tânărul Primăriei, considerând refuzul drept un exces de putere.
„Eu zic să lăsăm instanța să se pronunțe, să vadă că nu-i așa cum zice el”, afirmă primarul, convins că Primăria, ca administrator al terenului, e singura în măsură, pe baza hotărârii deja adoptate de Consiliul Local pentru transformarea lui în pădure, să decidă ce face cu un bun al comunei.
Până când judecătorii vor tranșa litigiul, cele 73 de hectare rămân mai departe în voia naturii. Cu fiecare an care trece, nu doar arborii cresc, ci și mărăcinii se întind, iar izlazul, chiar și fără acte, devine tot mai mult pădure...
CE AR CÂȘTIGA COMUNA
Două variante, două avantaje diferite
Consultat de BIHOREANUL pentru a afla care categorie de folosință - pășune împădurită sau pădure - ar fi mai rentabilă pentru o comună, un inginer silvic afirmă că fiecare variantă prezintă avantaje, însă diferite. „Un conținut de vegetație forestieră de 0,4, ceea ce înseamnă că 40% din suprafață este acoperită cu copaci, permite și un regim silvopastoral, și unul forestier”, spune specialistul.
Potrivit acestuia, introducerea izlazului în fondul forestier presupune administrarea și paza pădurii, deci cheltuieli imediate, și doar pe viitor comuna ar putea valorifica masa lemnoasă. În schimb, pășunea împădurită ar permite atât creșterea animalelor, cât și păstrarea arborilor, plus accesarea de subvenții pentru întreținere.
Specialistul afirmă că inclusiv silvicultorii au interpretări diferite privind obligația introducerii unor asemenea terenuri în fondul forestier. Noul Cod silvic, Legea 331/2024, reglementează de altfel și terenurile cu folosință agrosilvică, inclusiv anumite pășuni împădurite, care nu trebuie automat introduse în fondul forestier. Mai mult, OUG 34/2013 interzice, ca regulă generală, schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor permanente, cu anumite excepții prevăzute de lege. Alegerea soluției necesită o evaluare tehnică a terenului, exact ce Primăria Derna amână...
