Pasztor Sandor: "Eu vreau să fim colonizatori, nu colonizaţi!"

Pasztor Sandor se declară pregătit să preia şefia judeţului, convins că ca putea continua fără probleme proiectele nefinalizate de Radu Ţîrle, deoarece a mai dus la bun sfârşit proiecte ale predecesorilor şi la Administraţia Bazinală de Ape Crişuri, unde este director.

Pasztor promite că va continua inclusiv modernizarea Aeroportului pe actualul amplasament, chiar dacă în următorii 10-20 de ani acesta trebuie mutat, aşa cum de mult doreşte UDMR, în altă zonă din judeţ. În ce priveşte dezvoltarea economică, Pasztor anunţă că vrea să-i încurajeze mai mult pe oamenii de afaceri bihoreni decât pe investitorii străini, care vin şi pleacă...

Greaua moştenire...

- Cum veţi asigura finalizarea lucrărilor la Muzeul Ţării Crişurilor, în situaţia în care contractul cu firma Selina a expirat, iar fondurile CJ nu mai sunt suficiente?

- După un mandat de succes al UDMR la conducerea judeţului, în 2008 problema Muzeului era ca rezolvată. Exista clădirea fostei Garnizoane, proiectul de reabilitare, creditul pentru finanţare, un proiect depus pentru ca interioarele să fie amenajate din fonduri UE, iar licitaţia pentru execuţie a fost făcută. Urma să se semneze contractul, să se finalizeze lucrarea şi Muzeul să se mute în noua locaţie. De mult trebuia să se întâmple acest lucru. Acum, dată fiind situaţia în care s-a ajuns, beneficiarul şi executantul trebuie să lase la o parte orgoliile. Ca şef la Ape, eu am moştenit multe investiţii cu probleme începute de predecesori, dar nu m-am plâns, ci le-am rezolvat: barajele de la Suplac şi de la Ginta, amenajarea malului Crişurilor în Oradea, a Pârâului Adona etc. Deci, la Muzeu nu e o chestiune de finanţare, ci de management, unde cred că am cea mai mare experienţă dintre candidaţii cu şansă.

- Cum veţi finaliza DJ 763 Pietroasa-Padiş, unde constructorul MBS a executat 73% din lucrare, dar pretinde încă un milion de euro faţă de suma din contract pentru a acoperi scumpirea bitumului, iar termenul de încheiere este 25 august?

- E o problemă mai delicată, întâlnită la multe proiecte cu fonduri UE din Programul Operaţional Regional. În prezent se pot plăti bani în plus doar cu riscuri majore, dar e clar că bitumul s-a scumpit. Eu am gestionat fonduri europene, şi ştiu că dacă argumentele sunt solide se poate accepta raţionamentul logic pentru majorarea sumelor. În acest caz, contractul de finanţare a fost de 21 milioane de euro, iar adjudecarea s-a realizat la 85% din această valoare. Deci proiectul are rezerve de 15% să acopere majorările de preţuri. Toată lumea are interesul ca proiectul să se finalizeze cu succes, şi nici aici nu banii sunt o problemă, ci modalitatea legală de a-i cheltui.

- Ce veţi face pentru modernizarea Aeroportului, având în vedere că preşedintele Radu Ţîrle a obţinut acceptarea proiectului spre finanţare cu fonduri UE, dar nu şi banii aferenţi?

- Cred că dezvoltarea judeţului fără Aeroport este imposibilă. Finanţarea pe acest proiect poate fi rezolvată, deci el trebuie continuat, dar consider că într-o perspectivă mai îndelungată, de 10-20 de ani, nu aceasta e soluţia. Va trebui un Aeroport într-o regiune mai mare, iar oraşului îi va trebui o zonă pentru dezvoltare şi extindere. Oriunde se construieşte azi un aeroport, el nu se realizează aşa aproape de oraş, ci la câţiva kilometri, şi se leagă de oraş printr-un tren rapid şi o şosea cu cel puţin patru benzi. Pe moment, deci, trebuie realizat proiectul existent, ca să nu rămânem fără aeroport, dar de a doua zi trebuie începută proiecţia pentru altă locaţie.

Ne trebuie branduri

- Ce idei aveţi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi cum le-aţi pune în aplicare? Ce activităţi ar trebui încurajate şi cum veţi atrage investitori?

- Consiliul Judeţean trebuie să fie un liant între administraţiile locale şi investitori. Trebuie să creeze imaginea unei mici "ţări" unde merită să investeşti. Trebuie să aibă o "politică externă" agresivă, în corelare cu posibilităţile microregiunilor. Trebuie create branduri locale şi un plan de promovare a afacerilor din Bihor. Pe de altă parte, toată lumea vorbeşte despre atragerea de investitori străini, dar mai importantă este, cred eu, dezvoltarea investitorilor autohtoni. Cei caree vin din alte locuri se vor muta în altă parte dacă vor primi facilităţi acolo, dar pentru firmele bihorene acasă înseamnă Bihor şi Oradea. Eu vreau ca noi să fim "colonizatori", şi nu colonizaţi. Cred că ne trebuie şi un plan de promovare a produselor bihorene la târguri internaţionale. Am în vedere şi folosirea mai agresivă a relaţiilor cu judeţele înfrăţite, întrucât până azi aceste colaborări au fost doar protocolare, între instituţiile de cultură şi de învăţământ. De ce nu a luat nici un preşedinte cu el o delegaţie serioasă de oameni de afaceri în Elveţia, Germania, Belgia, Italia, Polonia ori Ungaria, ţări cu care avem parteneriate? S-a greşit, dar niciodată nu-i târziu să îndrepţi o greşeală.

- Ce importanţă are, în programul dvs., dezvoltarea turismului?

- Turismul poate fi unul din punctele forte, dar trebuie făcut ceva mai mult. De prea mult timp vorbim despre turism ca despre o speranţă, dar nu ne trebuie vorbe, ci rezultate. D-l Kiss a lansat ideea unei pârtii de schi la Vârtop, s-a făcut; a vorbit despre drumul de Padiş - îl vom avea; în peştera de la Vadu Crişului a fost refăcut sistemul de iluminat; am lansat idea unui Aquapark, proiectul este semnat şi va fi realizat. Deci nouă ne trebuie oameni cu viziune şi o corelare a proiectelor. Nu uitaţi că în 2011, conform datelor oficiale, 30% din turiştii ajunşi în România au fost din Ungaria, deci trebuie să profităm de acest lucru. Trebuie creat un cluster al operatorilor de turism. Altfel, dacă fiecare va fi doar pe mâna lui, singur, va gâfâi. În acest sens am multe proiecte de propus.

- Ce brand credeţi că ar trebui să aibă Bihorul?

- Sibiul are un brand cultural, Sighişoara unul de oraş medieval, Clujul are un brand universitar. Brandul se construieşte cu dibăcie şi trebuie bazat pe cei cinci piloni despre care vorbeşte şi candidatul nostru la Primărie, Cseke Attila: Oradea şi Bihorul trebuie să devină centre regionale pe segmentul economic, educaţional, cultural, sanitar şi sportiv. Brandurile noastre trebuie să se bazeze pe valoarea diversităţii. Unitate în diversitate, ca şi sloganul UE.

Banul public nu este pentru războaie cu firmele

- Ce drumuri judeţene credeţi că merită reabilitate cu prioritate?

- Cele mai intens circulate şi care ne leagă cu celelalte judeţe, pentru a accentua rolul de centru regional, precum şi cele care creează posibilităţi de dezvoltare economică.

- Cum veţi acţiona în ce priveşte întreţinerea şi deszăpezirea drumurilor? Veţi menţine împărţirea judeţului în sectoare, după modelul Ţîrle, pentru ca lucrările să fie făcute de mai multe firme, nu de una singură?

- Opţiunea trebuie să se ia pe axa calitate - preţ - timp de execuţie. Banul public trebuie cheltuit nu pentru a duce un război cu o firmă sau alta, ci pentru ca lucrările să se realizeze la nivel calitativ superior, la un preţ corect şi într-un timp scurt.

- Cum şi pe ce teme veţi colabora cu Primăria Oradea?

- CJ trebuie să colaboreze cu Oradea în cele cinci domenii prioritare: economic, educaţional, cultural, sanitar şi sportiv. Oradea are un buget de patru ori mai mare decât Consiliul Judeţean şi ar fi trebuit să se implice - nu ca şi până acum - în mai multe proiecte ale judeţului. Vă dau un exemplu: toată oferta culturală în municipiu este realizată de CJ, municipiul şi-a redus drastic bugetul pe cultură în ultimii ani, ceea ce nu mi se pare corect. Trebuie să găsim o soluţie, la fel ca şi pentru susţinerea societăţii civile.

Pe vremea lui Kiss a fost cel mai bine

- Dacă veţi câştiga alegerile, pe cine aţi prefera ca vicepreşedinţi ai CJ?

- Noi avem un protocol semnat cu USL, deci partidele din această alianţă sunt cele care trebuie să decidă. Eu voi lucra cu toţi colegii de bună credinţă din Consiliu care îmi vor fi propuşi de parteneri.

- Veţi schimba directorii actuali ai instituţiei, promovaţi de predecesorii Radu Ţîrle, Alexandru Kiss ori Ştefan Seremi?

- Aceşti directori şi-au dovedit profesionalismul în multe situaţii, majoritatea au lucrat cu toţi cei care au fost preşedinţi. Eu o să le cer doar corectitudine, seriozitate şi profesionalism, pe lângă devotamentul clar faţă de instituţie şi proiectele acesteia.

- Ce politică intenţionaţi să adoptaţi pentru ca personalul CJ şi cel al instituţiilor subordonate să fie corect salarizat?

- În acest context UDMR nu mai trebuie să dovedească nimic. Întrebaţi angajaţii când a fost cel mai bine pentru ei şi pentru cetăţeni. În ultimele patru mandate instituţia a fost condusă pe rând de reprezentanţi ai PSD, PDL, UDMR, PNL, şi sunt convins că perioada d-lui Kiss ar câştiga detaşat. Nu uitaţi şi faptul că noi am propus Legea amnistiei fiscale, care ia o povară imensă de pe umerii acestor profesionişti.