Înfiinţarea Clubului Sportiv Orăşenesc Ştei, care urma să aibă o singură secţie, de fotbal, ce activează în Liga a V-a judeţeană, a fost pregătită luni de zile. S-a alcătuit un Comitet de iniţiativă cetăţenească, format din primar, viceprimar, consilieri locali, profesori de sport şi suporteri, care au strâns 661 de semnături şi au organizat dezbateri publice pentru atragerea de investitori privaţi. Iar cum aceştia nu s-au înghesuit, în luna iunie a anului trecut consilierii au decis să-l pornească pe banii oraşului.
Delegaţi să se ocupe de punerea în aplicare a hotărârii Consiliului Local nr. 65 au fost primarul Ioan Lucaciu, viceprimarul Horia Miara şi Claudiu Pirtea, un profesor de sport din comitetul de iniţiativă. Cei trei, însă, au deturnat întreaga operaţiune. În loc să-l fondeze ca pe un club de interes local, CSO Ştei a fost năşit ca unul privat, cu trei fondatori persoane fizice: Lucaciu, Miara şi Pirtea. Escrocheria a ieşit la iveală abia acum, după un an, timp în care clubul a înghiţit 180.000 de lei din bugetul local.
Sportul pentru toţi
Consiliul Local Ştei a decis înfiinţarea Clubului Sportiv Orăşenesc Ştei pe 25 iunie 2010. Potrivit hotărârii adoptate de consilieri, CSO urma să fie o entitate cu personalitate juridică de drept public-privat şi de interes local, fapt ce permitea atragerea de investitori privaţi pentru finanţarea unor proiecte iniţiate de club, în interesul oraşului. "A fost o hotărâre votată cu unanimitate, pentru că dădea posibilitatea reînvierii sportului în zonă. Am luptat mulţi pentru acest club", explică Horea Dumitraş, consilier local.
În mod bizar, însă, deşi proiectul de hotărâre făcea referire la două anexe, adică actul constitutiv şi viitorul statut al clubului, acestea nu au fost puse în dezbatere, pentru ca membrii CL să le poată discuta şi modifica în cazul în care ar fi conţinut nereguli. Chiar şi aşa, din prevedere, consilierii au stabilit în timpul şedinţei - lucru consemnat în procesul verbal - că unicul acţionar al clubului va fi Consiliul Local Ştei, iar membri fondatori CL şi membrii Comitetului de Iniţiativă.
De asemenea, aleşii şteienilor au aprobat organigrama şi statul de funcţii al CSO, format din 4 posturi, precum şi componenţa Consiliului Director. Primarul Ioan Lucaciu urma să fie preşedinte, secondat de viceprimarul Horia Miara ca vicepreşedinte, şi de profesorul de sport Claudiu Pirtea (foto) ca secretar, cel din urmă fiind şi membru al Comitetului de Iniţiativă. Cei trei urmau să se ocupe şi de punerea în aplicare a hotărârii, adică de redactarea documentelor, de formalităţile pentru obţinerea personalităţii juridice şi de înregistrarea clubului la Federaţia Română de Fotbal şi la Asociaţia Judeţeană de Fotbal. Iar pentru că era vorba de clubul oraşului, aleşii au decis să-i mai acorde un mic ajutor: sediul a fost alocat gratuit, într-un spaţiu deţinut de Primărie.
Una zicem, alta facem
Deşi primiseră mandat să pună în aplicare HCL aşa cum fusese ea adoptată de consilieri, cei trei "crai" au decis cu de la ei putere că documentele au nevoie de "îmbunătăţiri". Aşa s-a ajuns ca CSO Ştei să se nască sub forma unui aberaţii intitulate "club sportiv român independent, în parteneriat public-privat, persoană juridică non-profit, având ca membri persoane fizice". Cine sunt aceste persoane particulare? Tocmai cei trei vajnici susţinători ai sportului şteian: Lucaciu, Miara şi Pirtea. În mod normal, edilii nici nu aveau ce să caute în conducerea clubului, darămite să şi-l însuşească. Asta pentru că se aflau într-un flagrant conflict de interese: ca primar şi respectiv viceprimar, Lucaciu şi Miara trebuiau nu să conducă CSO, ci să supravegheze modul în care acesta urma să cheltuie fondurile primite de la bugetul oraşului.
Care a fost motivul înlocuirii operate de cei trei în acte? Simplu: conform statutului modificat de ei, puteau gestiona singuri fondurile alocate clubului, adică banii alocaţi de CL ca principal finanţator, încasările din transferurile sportivilor, din contractele de publicitate şi din biletele vândute la manifestările sportive.
Culmea e că şefii clubului decideau şi asupra sumelor care urmau să le ajungă în buzunare. Ca primar, Ioan Lucaciu a fost cel care a iniţiat hotărârile de Consiliu pentru finanţarea clubului cu 72.000 lei, având grijă, totodată, ca pe anul 2011 să asigure pentru susţinerea CSO un capitol distinct din bugetul local, în care s-au prevăzut 110.000 lei. Per total, din vara anului trecut, adică de la înfiinţare şi până în prezent, CSO a înghiţit peste 180.000 lei din bugetul oraşului. Asta, evident, pe lângă avantajul spaţiului pus la dispoziţie cu titlu gratuit tot din proprietatea oraşului.
Clubul lor, pe cheltuiala oraşului
Unde s-au dus banii, nu ştie nimeni. Constantin Bondoc (foto), şeful secţiei de fotbal, deocamdată singura aprobată în statutul clubului, susţine că atât jucătorii, cât şi el personal lucrează voluntar. "Eu nu am nici drept de semnătură, nici ştampilă, nimic. Totul e decis de preşedinte, vice şi secretarul clubului. Au luat mingi, echipamente, au concesionat terenul pentru un an, cam atât.... Foarte multe nu s-au făcut, mie mi-au spus că nu sunt bani", zice Bondoc.
Fiind preocupat mai mult de problemele tehnice ale secţiei, omul nu era la curent cu faptul că prestează benevol la clubul privat al edililor. Ascunsă cu grijă de către autori, frauda a fost descoperită abia în urmă cu două săptămâni, la o nouă şedinţă a Consiliului Local, când primarul Lucaciu a propus lărgirea clubului cu secţii de volei, karate şi tenis, ce urmau să fie incluse şi în actul constitutiv, respectiv în statutul CSO. Ghinionul a fost că de această dată au anexat cele două documente la proiectul ce urma să fie adoptat. Abia aşa au aflat aleşii şteienilor, care au "luat foc" şi au decis să le ceară socoteală edililor.
Prostii şi măgării
Pus să se explice, primarul Ioan Lucaciu i-a liniştit pe consilieri, declarând că era o simplă greşeală de redactare. "Vom schimba şi vom înlocui documentele", a spus el în plenul şedinţei de la finele lunii trecute. A fost însă contrazis vehement până şi de propriii colegi de partid, revoltaţi de abuzul săvârşit fără ştirea lor. "Ce să schimbi? Nu poţi, că actele au ajuns în prea multe părţi!", i-a atras atenţia consilierul PDL Ovidiu Staniş. Şi nici reprezentanţii opoziţiei nu au fost mai înţelegători, chiar dacă viceprimarul Horia Miara, părtaş la escrocherie, este membru PSD.
În timp ce acesta se ascunde, refuzând să răspundă solicitării BIHOREANULUI de a explica situaţia, primarul Ioan Lucaciu susţine că acuzaţiile la adresa sa sunt doar "prostii şi măgării". "E nesimţire curată. Eu nu sunt vinovat de nimic. Cine şi ce inventează aceşti oameni, nu ştiu. O să verific ce s-a întâmplat. Eu am conştiinţa curată, n-am făcut nimic în afara legii. Ce să mai zic?! Nu mai dorim sport, nu mai dorim nimic. Ne legăm de nişte amănunte nesemnificative... Cei care fac aşa ceva sunt nişte aventurieri care nu lasă decât cel mult cenuşă în urma lor", se apără primarul "principial", dornic să-şi conserve imaginea de "gospodar".
Au comis-o!
Deşi se jură "pe cel Sfânt" că e curat ca lacrima şi că scandalul a fost creat artificial de duşmani, primarul nu-i deloc nevinovat, cum se pretinde, iar BIHOREANUL are dovada în acest sens. Mai precis, faptul că actele clubului sunt diferite de cele pe care le votase Consiliul Local.
Astfel, actul iniţial de constituire şi statutul CSO Ştei, aşa cum au fost ele aprobate de CL şi depuse la Prefectura Bihor, prevedeau un singur membru fondator: Consiliul Local. Documentele erau clare şi specificau că CSO "se constituie sub forma unei structuri polisportive cu personalitate juridică de drept public-privat şi în interesul comunităţii locale", fiind compus "dintr-un singur membru asociat, respectiv Consiliul Local al oraşului Ştei, care nu urmăreşte foloase pecuniare sau patrimoniale în realizarea scopului propus".
Acesta e, de altfel, motivul pentru care HCL de înfiinţare a CSO a şi primit aviz de legalitate. "Nu erau motive să fie contestată", a declarat BIHOREANULUI Alice Lupeş, şefa Serviciului Juridic din cadrul Prefecturii Bihor.
Ulterior, însă, prevederile documentelor votate de CL au fost schimbate cu bună ştiinţă de cei trei, iar noua formă, întocmită de un jurist orădean, Florin Burdaş, amic al edililor, a fost legalizată ulterior de avocatul Ioan Bozga, de faţă cu cei trei "patroni" de club public. "Actul constitutiv a fost gata întocmit când au venit la mine. Eu doar am dat avizul de conformitate după ce am verificat data, identitatea părţilor şi conţinutul actului, ca să fie legale, iar ei au semnat", a explicat avocatul, dând de înţeles că a întocmit doar o formalitate, iar pentru ilegalitate nu el este responsabil, ci clienţii săi.
"Am un singur cuvânt: DNA"
În mod cert, nici unul din cei trei "patroni" ai CSO nu se poate prevala de faptul că ar fi fost o eroare. Nici viceprimarul Miara, care acum tace mâlc, şi nici edilul şef. Pentru că şi-au pus personal semnăturile pe actele constitutive ale clubului. Şi cu bună ştiinţă au trimis la Prefectură alte documente. Iar dacă Consiliul Local nu observa şmecheria, mai mult ca sigur îşi finanţau în continuare, fără jenă, din bani publici clubul privat! "Să se spele pe cap cu clubul lor. Noi nu ne putem asuma prostia pe care au făcut-o. Să răspundă în faţa legii. Am un singur cuvânt: DNA!", spune răspicat consilierul Horea Dumitraş.
Deocamdată, însă, nici el şi nici vreun alt coleg din CL nu a sesizat abuzul comis de cei doi şi deturnarea fondurilor publice organelor de anchetă. Problema clubului a rămas în coadă de peşte, CSO fiind lăsat în grija aceloraşi edili cu "iniţiativă" care l-au privatizat, mutând spre propriul club peste 180.000 lei din fondurile publice, bani pe care, cel puţin deocamdată, nu i-au justificat.
Iar păgubiţi sunt, evident, tot suporterii şteieni, care şi-au văzut clubul acaparat de şefii Primăriei. Care şi-or fi zis că dacă organizaţia era şi de interes privat, de ce să nu profite ca privaţii?...
MUŞTERIU PENAL
Abonat la dosare
Primarul Şteiului, Ioan Lucaciu, este abonat la reclamaţii încă de la instalarea în funcţie, din 2004 adunând 30 de dosare penale, cele mai multe fiind clasate sau sancţionate cu simple amenzi administrative, pe considerentul că faptele nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni. Chiar dacă, evident, sunt un pericol pentru banul public.
În serviciul lui Cori
Un exemplu elocvent e amenda pe care Lucaciu a încasat-o în 2009, într-un dosar deschis la Parchetul Beiuş, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în urma unei sesizări făcute de fostul viceprimar liberal Mihai Harn, acum consilier local. Potrivit anchetatorilor, în 2005 Lucaciu a închiriat pe bani mărunţi Casa de Cultură unor firme apropiate PDL, printre care şi Coriolan SRL, patronată de celebrul Coriolan Bruchental, pe atunci soţul Ionelei Pop Bruchental (fostă deputat PDL, în prezent secretar de stat) şi fin de cununie al ex-ministrului de Interne Vasile Blaga, condamnat în 2005 pentru evaziune fiscală. Ulterior, societăţile au abandonat spaţiul, dar au lăsat şi datorii neachitate de peste 30.000 lei, pentru care primarul a refuzat să dispună recuperarea, tocmai ca să nu-şi supere colegii şi sponsorii de partid.
Libertatea lui pe banii altora
Lucaciu a fost trimis în judecată prima oară anul trecut, după ce procurorii din Beiuş l-au prins că se folosise de acte măsluite, ridicând cu 800.000 de euro o sală de sport (foto) pe un teren revendicat de foştii proprietari, Ana Ilieş, Maria Bidiga şi Ioan Simendre. Ameninţat cu demolarea clădirii şi cu condamnarea, în timpul proceselor civile şi penale deschise, edilul s-a înţeles cu proprietarii, oferindu-le o despăgubire de 67.000 euro ca să renunţe la litigii.
BIHOREANUL a descoperit, însă, că banii au fost luaţi tot din bugetul local şi tot ilegal. La solicitarea edilului, CL Ştei a aprobat un raport de evaluare pentru terenul respectiv însă, în loc să ceară avizul Consiliului pentru încheierea unui contract de cumpărare, care era obligatoriu, edilul a întocmit şi semnat documentul de unul singur. Actul prevedea ca, pe lângă contravaloarea suprafeţei, proprietarilor să li se plătească şi cheltuielile de judecată, deşi acest lucru nu intra nicidecum în sarcina Consiliului Local. Documentul mai conţine o clauză aberantă, şi anume ca cei trei să renunţe la litigiile de natură civilă şi penală împotriva persoanei fizice Ioan Lucaciu, ceea ce era un nou abuz, deoarece legea interzice condiţionarea acordării de despăgubiri în speţe funciare.
Până acum, iertat
Una peste alta, Şteiul a plătit scump manevrele edilului şi, totuşi, Lucaciu e pe cale să scape de răspunderea penală şi în acest caz. Achitat în primă fază de Judecătoria Beiuş, care a stabilit că faptele sale nu sunt periculoase şi i-a aplicat doar o amendă administrativă de 1.000 lei, edilul a beneficiat ulterior şi de clemenţa Tribunalului Bihor, care a decis că faptele de care era acuzat nici măcar nu există, astfel că i-a anulat până şi amenda. Era de aşteptat, din moment ce persoanele vătămate au fost îndestulate şi s-au retras din proces. Sentinţa a fost atacată, totuşi, de procurori, printr-un recurs care se judecă acum la Curtea de Apel Oradea.
Oricum ar fi, primarul se declară nevinovat şi susţine cu tărie că sentinţele prin care terenul de sub sala de sport a fost retrocedat sunt greşite. "S-au bazat pe expertiza făcută de un dobitoc. Doar un dobitoc sau un orb putea să nu vadă că terenul respectiv nu putea fi retrocedat, deoarece era afectat de reţeaua de utilităţi. Asta e", spune acum Lucaciu.
BACK IN BUSINESS
Din nou la Parchet
Luna trecută, primarul Ioan Lucaciu a fost din nou reclamat, de astă dată la Direcţia Naţională Anticorupţie. Denunţătoarea este Cătălina Blaga, căreia edilul a refuzat să-i retrocedeze întreaga suprafaţă de teren pe care a deţinut-o în centrul oraşului Ştei. După ce femeia a deschis o acţiune în instanţă, suprafaţa a fost dezmembrată la iniţiativa primarului, mutată în alte coli funciare, iar bucăţile astfel rezultate au fost concesionate unor persoane fizice şi juridice, printre care şi fiului primarului, Nicu Corneliu Lucaciu, care şi-a ridicat aici un bar (foto).
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, acum două luni, deşi procesul de revendicare era notat în cărţile funciare, iar litigiul nu era finalizat, edilul a decretat terenurile libere de sarcini şi a iniţiat o nouă HCL pentru a le dezmembra şi strămuta în alte CF-uri. "Considerăm că prin aceste abuzuri s-a urmărit obţinerea unui beneficiu material pentru fiul primarului şi pentru alte persoane, şi se poate discuta şi de un avantaj nepatrimonial urmărit pentru sine de către primar, anume creşterea capitalului electoral", spune avocatul Cătălinei Blaga, Răzvan Doseanu.
Interpelat, primarul susţine că n-are nicio implicare în dezmembrarea terenurilor şi nici nu a decis concesionarea acestora. "Nu eu mă ocup de aceste activităţi. Există specialişti, topografi. Este nesimţire curată ce se afirmă. Toate retrocedările trec prin Consiliul Local, la fel şi concesionările. Iar fiul meu nici nu a fost favorizat. Din câte ştiu, i s-a aplicat cea mai mare taxă de concesiune când a primit terenul respectiv. Şi nici măcar nu eu i l-am repartizat", declară Ioan Lucaciu.