Să nu aduni mere cu pere! Deşi sută la sută românească, povaţa e urmată întocmai de formaţiunea etnicilor maghiari, care în Bihor păstrează alianţa cu liberalii chiar dacă la Bucureşti guvernează alături de PDL.
Liderii UDMR dau semne că situaţia va rămâne neschimbată până la următoarele alegeri locale, în 2012. Oricât de mult şi-ar dori preşedintele PDL Bihor, senatorul Petru Filip, să obţină cu ajutorul lor ceea ce democrat-liberalii n-au fost în stare să câştige în 2008, adică măcar un post de viceprimar al Oradiei şi unul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean...
Dorinţă de An Nou
Imediat după ce PDL şi UDMR au bătut palma să conducă România împreună după ce Traian Băsescu a recâştigat Preşedinţia, liderul democrat-liberalilor bihoreni declara că nu trebuie acceptate "jumătăţi de măsură" din partea noilor parteneri de guvernare. "Dacă UDMR vrea posturi în serviciile deconcentrate, atunci va trebui să renunţe la relaţia cu PNL", pretindea Petru Filip (foto), adăugând că reconfigurarea majorităţii locale trebuie să ducă în primul rând la schimbarea viceprimarului Gheorghe Carp şi a vicepreşedintelui CJ Dumitru Voloşeniuc.
Numărul 2 din UDMR, Rozalia Biro, răspundea prudent: "Personal, cred că această colaborare cu liberalii la nivelul judeţului Bihor a fost bună". Totuşi, neputând uita că timp de opt ani i-a fost lui Filip mâna dreaptă, ca viceprimăriţă, părea dispusă şi să lase o portiţă deschisă. "Menţinerea colaborării va fi hotărâtă după reuniunea Consiliului Reprezentanţilor Unionali în care ne vom pronunţa faţă de intrarea la guvernare", spunea Biro, cu o zi înainte ca alianţa PDL-UDMR să fie parafată.
Negociatorul
Ruperea alianţei PNL-UDMR ar fi adus PDL-ului nu doar funcţiile de viceprimar şi de vicepreşedinte la CJ, dar pe termen lung ar fi produs liberalilor daune grele. Ilie Bolojan şi Radu Ţîrle ar fi devenit, practic, prizonierii noii majorităţi, neputând să-şi impună propriile proiecte. Astfel că la următorul scrutin local s-ar fi prezentat în faţa electoratului cu mâna goală, ceea ce transforma într-o formalitate ambiţia PDL de a pune din nou mâna pe municipiu şi pe judeţ.
Primul care a mirosit pericolul a fost Ilie Bolojan (foto), care s-a grăbit să convingă UDMR că nu are motive să întoarcă armele. El a amintit că UDMR şi liberalii au un program de administrare locală convenit în comun şi valabil pe patru ani. "Am încheiat o înţelegere pe patru ani, care avea ca obiectiv principal asigurarea unei majorităţi pentru punerea în aplicare a programului nostru, corelat cu cel al UDMR. Un efect al înţelegerii a fost tocmai alegerea viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor la judeţ", argumenta Bolojan.
Primarul a pornit şi un contraatac, arătând că Filip nu-şi urmăreşte decât propriul interes, iar UDMR nu va avea nimic de câştigat. Bolojan nu s-a ferit să arate că predecesorul său e doar un "sabotor" care a pus beţe în roate actualei administraţii, adică inclusiv reprezentanţilor UDMR: "Timp de un an şi jumătate, domnul Filip n-a făcut decât să şicaneze administraţia locală şi judeţeană".
Proiect eşuat
În vacanţa de sărbători, problema a fost tranşată, iar cel dintâi care a spus-o, voalat, a fost chiar liderul PDL. Săptămâna trecută, în prima ieşire publică din acest an, Filip a declarat că nu a început negocierile cu UDMR, adăugând însă că "simte" cum udemeriştii nu-i vor trăda pe liberali. "Există o alianţă între UDMR şi PNL şi există premisele ca ea să rămână în continuare. E un lucru pe care îl văd şi îl simt în acest moment", îşi recunoştea Filip înfrângerea.
Aşa cum şi anunţa în decembrie, liderul PDL a sugerat însă că PDL va încerca să-şi ia revanşa la împărţirea serviciilor deconcentrate. Filip a recunoscut totuşi că nu-i va fi uşor să limiteze UDMR în condiţiile în care şefiile vor fi împărţite şi în baza unui criteriu care deja le-a creat maghiarilor un avantaj. Funcţiile în aceste instituţii vor fi repartizate ţinând cont şi de conducerea ministerului de care aparţin, ele depinzând "de extinderea Guvernului în teritoriu, nu de structura de putere teritorială", a explicat pedelistul. Altfel spus, dacă Ministerul Culturii e al UDMR, minoritarii ar putea emite pretenţii în Bihor şi la Direcţia de Cultură deţinută acum de vicele PDL Mircea Bradu.
Amintiri recente
Dacă Filip s-a exprimat rabinic, cifrat, mult mai degajaţi sunt UDMR-iştii. Preşedintele executiv Szabo Odon (foto) a declarat pentru BIHOREANUL că nici măcar nu înţelege pretenţiile senatorului PDL. "Suntem surprinşi de atitudinea domnului Filip. Oferta sa de a rupe alianţa cu PNL este diametral opusă gândirii sale de până în 2008, când în plan central conduceau PNL şi UDMR, iar aici UDMR era cu PDL. În 2008, puteam şi noi să-i schimbăm pe Groza (n.r. - fost primar interimar PDL) şi pe Ghilea (n.r. - pe atunci vicepreşedinte CJ)...", a argumentat Szabo.
Cât despre faptul că, nesatisfăcând pretenţia lui Filip UDMR-iştilor le va fi mai greu să obţină deconcentratele dorite, Szabo s-a arătat la fel de degajat. "Noi de obicei nu suntem foarte nerăbdători", a replicat el, pronosticând că împărţeala ar putea dura "şi până la sfârşitul lunii martie" fără ca reprezentanţii Uniunii să alerge după PDL-işti.
Gata de start
Negocierile pe deconcentrate vor începe săptămâna aceasta. "Luni, 11 ianuarie, şefii de organizaţii judeţene ale PDL şi UDMR se întâlnesc la Bucureşti pentru a discuta cu conducerile centrale, după care vor începe şi discuţiile concrete în fiecare judeţ, adică pe nume, pentru fiecare funcţie", spune Szabo. Până atunci, un lucru e cert, şi anume că UDMR a primit deja postul de subprefect deţinut de fostul deputat PSD Claudiu Pop. Şi, chiar dacă asta nu poate fi spus oficial, funcţia i-a fost oferită controversatului Sarkadi Zsolt, înlăturat de la conducerea Filarmonicii, culmea, de un liberal, Radu Ţîrle. Explicaţia o dă tot Szabo: "Unor oameni trebuie să li se facă reparaţii morale, fiindcă au fost schimbaţi fără o analiză serioasă".
În aceeaşi logică a "despăgubirilor", UDMR-iştii vor obţine şi alte funcţii exercitate în prezent de PSD-işti, dar chiar şi de PDL-iştii ce pot fi sacrificaţi. Din prima categorie poate fi dat exemplul Szarka Arpad, acum şef la DGASPC, schimbat pe vremea Guvernului Boc I de la Casa de Pensii, care va prelua conducerea CAS de la PSD-ista Emilia Gogoneaţă. Din cealaltă serie, Ladislau Ritli, mazilit de la Direcţia de Sănătate Publică, ar putea reveni în aceeaşi funcţie după ce PDL se va lepăda de Marius Pîrcioagă, mai ales că acesta şi-a ridicat în cap întregul sistem.
Ca atare, e de aşteptat ca UDMR să primească o treime din totalul deconcentratelor, chiar dacă în Bihor nu dă nimic la schimb. Ceea ce, la urma-urmei, dovedeşte că Uniunea rămâne indispensabilă. Şi că ea dictează condiţiile, nu PDL, al cărui lider seamănă din ce în ce mai puţin cu omul forte din trecut, care făcea numai oferte "de nerefuzat"...
CONSECVENŢI
Descentralizarea, prioritară
Pentru a demonstra că UDMR nu-şi doreşte cu orice preţ şefia serviciilor deconcentrate, Szabo Odon a amintit că mult mai important pentru Uniune este descentralizarea reală a acestor servicii. Nu numai pentru că, astfel, cel puţin în Transilvania, udemeriştii ar putea oricând să acceadă la ele chiar mai uşor decât acum, când sunt reprezentaţi în Guvern, dar şi pentru că, astfel, aceste instituţii ar funcţiona mai raţional, mulându-se pe cerinţele comunităţilor locale.
Szabo a dat şi exemple: Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Agricolă, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, Inspectoratul Şcolar - toate ar trebui preluate de Consiliul Judeţean, iar Guvernul să-şi păstreze din actuala lor structură doar acele departamente care au atribuţii de control, nu şi de execuţie. "De ce să decidă Guvernul cum să funcţioneze Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, când Consiliul Judeţean şi consiliile locale ştiu mai bine care sunt nevoile. În prezent, OJCA are sedii pe la Beiuş, unde nu prea se face agricultură, iar în nordul judeţului, unde se face, activitatea e inexistentă", a exemplificat liderul UDMR.