Pe urmele lui Attila: Celebrul petrolist orădean Rácz Attila şi-a premeditat fuga de închisoare

De mai bine de o săptămână, afaceristul orădean Rácz Attila, proprietarul din umbră al exclusivistului complex Hanul Pescarilor din Săldăbagiu de Munte şi creierul celei mai întinse reţele de contrabandă cu combustibil din România, este dat în urmărire naţională.

Afaceristul a dispărut înainte ca magistraţii Curţii de Apel Bucureşti să-l condamne definitiv, la finele lunii trecute, la 7 ani de închisoare în procesul în care a fost acuzat că a coordonat o grupare ce a fraudat statul cu 87 milioane lei prin tranzacţii ilicite cu carburanţi. Este, însă, doar una din combinaţiile afaceristului care înşela Fiscul de mai bine de un deceniu. Anul trecut, Rácz a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare într-un proces judecat la Oradea, pentru un prejudiciu de 2,2 milioane lei, şi mai are încă un proces în desfăşurare la Tribunalul Braşov, pentru un tun de 22 milioane lei, tot cu petrol, dat sub protecţia unor înalţi funcţionari publici între care şi fostul preşedinte ANAF Sorin Blejnar!

Fraude de milioane

7 ani de închisoare cu executare. Aceasta este pedeapsa dictată pe 27 noiembrie de Curtea de Apel Bucureşti pe numele lui Rácz Attila într-un dosar al DNA. Afaceristul a fost acuzat că în perioada 2009-2010 a coordonat o grupare de 14 persoane care a provocat statului o pagubă de 87.386.308 lei (20 milioane euro) printr-un carusel ingenios.

În numele unui antrepozit fiscal din Slobozia, grupul achiziţiona motorină tip Euro 5 ca materie primă şi, sub această formă, era scutită de la plata accizelor pe motiv că urma să fie prelucrată. În realitate, însă, ea nu intra în niciun proces de producţie. Era vândută, direct din cisterne, unor benzinării, în paralel gruparea având grijă să se acopere cu facturi provenind de la firme fantomă. Banii obţinuţi din tranzacţii erau plimbaţi, apoi, prin conturile altor firme fantomă şi scoşi pe baza unor justificări fictive, cum ar fi achiziţia de cereale sau fier vechi, ori ca datorii către persoane fizice.

Pe fugă

Din cele 15 persoane condamnate, Rácz a primit cea mai grea pedeapsă. Verdictul a fost dat după ce, începând din 26 octombrie, instanţa a amânat pronunţarea de 5 ori. Potrivit unor surse judiciare, înaintea fiecărei înfăţişări, petrolistul, care are şi cetăţenie maghiară, pleca spre Budapesta, unde deţine diverse proprietăţi, şi revenea doar după ce afla că pronunţarea verdictului a fost amânată. Mai puţin pe 27 noiembrie când, aflând că urma să fie "priponit", nu s-a mai întors.

"Imediat după primirea mandatului de punere în executare a deciziei de condamnare a fost căutat la toate domiciliile şi locaţiile cunoscute din judeţ, dar nu a fost găsit, motiv pentru care a fost dat în urmărire naţională. Există informaţii că ar fi părăsit ţara şi, dacă se confirmă, se va solicita emiterea unui mandat european de arestare", spune şeful Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa.

Cu antecedente

Dispariţia lui Rácz nu face decât să-i îngreuneze situaţia. Nu doar pentru că se poate alege cu un nou dosar, pentru că se sustrage de la executarea pedepsei, ci şi pentru că escrocheria de la Slobozia reprezintă doar o parte din ilegalităţile comise.

Afaceristul este bănuit de mai bine de un deceniu de afaceri ilicite cu produse petroliere. Primele dosare datează din perioada 2001-2002 şi vizează devalizarea RAFO Oneşti, ca partener al grupului de firme VGB, patronat de preşedintele FC Timişoara, Marian Iancu, care căpuşa rafinăria, fiind de altfel condamnat definitiv anul trecut la 12 ani pentru pentru acest lucru.

La acea vreme, Rácz înfiinţase rafinăria Petrocris într-un depozit din incinta Hyperion Ştei, unde se stocau zeci de mii de tone de produse petroliere. În acte figurau ca "fracţie C5", "benzen brut" sau "MTBE", adică materii prime cumpărate de la firmele lui Iancu în vederea procesării. În cisterne, însă, erau motorină şi benzină veritabile, provenite din furturi sau din contrabandă, carburanţii fiind vânduţi apoi prin firme-fantomă din Bihor, Arad, Timiş şi Olt.

Rafinarea se făcea doar în acte, unde produsele erau plimbate prin mai multe firme fantomă, înfiinţate pe numele unor pioni de sacrificiu, în general tineri şomeri, atât cetăţeni români cât şi ungari, care acceptau să-şi pună libertatea în joc pentru câteva sute sau mii de euro.

Mascat

Deşi ştia încă de atunci că e anchetat, Rácz şi-a continuat afacerile, dar cu mai multă precauţie. Toate firmele le-a trecut pe numele unor apropiaţi, cum ar fi Bogya Ferencz, patronul cunoscutului restaurant Cyrano din centrul Oradiei, ori cumnata sa, Mérai Katalin, cea care îi reprezintă interesele şi în societatea Ecodiesel, co-proprietară a Rafinăriei Petrolsub din Suplacu de Barcău, aflată acum în proces de faliment.

Pregătite cu minuţiozitate, ţepele erau date doar prin societăţi fantomă înfiinţate pe numele oamenilor de sacrificiu. În Bihor au fost descoperite cel puţin trei astfel de cazuri fără ca procurorii să-i poată dovedi clar implicarea, cum s-a întâmplat şi într-un dosar din 2008 în care a fost anchetat administratorul firmei Colours Internaţional, cetăţeanul ungar Bereczki Iosif. În final, acesta a fost singurul tras la răspundere pentru o evaziune de 15 milioane lei.

Iertat la Oradea

De fapt, atâta vreme cât cercetările privind fraudele în care Rácz era implicat s-au derulat doar în plan local, afaceristul n-a avut de pătimit. Singura anchetă dusă până la capăt în Oradea a vizat o pagubă de 2,2 milioane lei provocată prin firmele Forteam, Bemotex şi Novabit în anii 2001-2002, în timpul fructuoasei colaborări pe care a avut-o cu magnatul Marian Iancu.

Început la Parchetul Oradea, dosarul a fost predat în 2004 proaspăt înfiinţatei DIICOT Bihor, unde a fost blocat mai bine de 7 ani, ajungând în faţa instanţei abia în toamna lui 2012, cu patru inculpaţi: administratorii firmelor de sacrificiu, pentru evaziune fiscală, şi Rácz pentru instigare. În final, cu doar câteva zile înainte ca răspunderea penală să se prescrie, judecătorii Curţii de Apel Oradea au pronunţat verdictul, mai mult în dojană, din moment ce toţi au scăpat cu pedepse fără executare, Rácz primind 2 ani cu suspendare.

Cu propte

Cum a reuşit să scape ani la rândul? Anchetatorii susţin că a fost ajutat chiar de cei puşi să-i verifice afacerile. Un exemplu concret ar fi dosarul deschis în 2008 de DIICOT Braşov pentru investigarea unei escrocherii care a provocat statului o pagubă de 22 milioane lei prin importarea a 5 milioane tone de motorină trecută în acte ca reziduuri petroliere, dar vândute la negru pe piaţă.

Gruparea a avut sprijinul fostului şef ANAF din guvernarea Boc, Sorin Blejnar, şi al consilierului acestuia, Codruţ Marta, care "au blocat orice control sau inspecţie fiscală la societăţile folosite de membrii grupării". Contra cost, fireşte, căci Blejnar ar fi pretins 3 milioane euro ce urmau să-i fie viraţi într-un cont din străinătate.

Ca probe, procurorii au depus o serie de interceptări, între care şi una din septembrie 2010, când Marta îi cerea lui Rácz să distrugă toate urmele. "Nu mai scoate maşinile până după 1 oct. decât cu marfă bună. Arde hârtiuţe şi ce agende ai. Schimbă telefoanele. Aşa e mai bine. Nu ai probleme, dar nu se ştie", l-a avertizat consilierul lui Blejnar.

Tăcerea e de aur

Înaintat în 2012 Tribunalului Braşov, dosarul este încă pe rol, iar pe lângă Blejnar şi Rácz, între inculpaţi se numără şi doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Claudiu Monea şi Dorel Ciobanu, plus fostul deputat PD Braşov Vasile Bran, acuzaţi de constituirea şi respectiv sprijinirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani. Mai puţin Codruţ Marta, faţă de care procurorii DIICOT au disjuns ancheta deoarece a dispărut, încă fiind căutat de autorităţi, chiar dacă mulţi bănuiesc că ar fi fost ucis de propriii tovarăşi de afaceri.

Dosarul se află deocamdată pe rol, procesul fiind amânat constant, din 2012, de la o lună la alta, ba pentru audierea unor martori, ba pentru depunerea de probe. Oricum, sentinţa Tribunalului nu va fi definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel. Cine ştie, poate până atunci va apărea şi Rácz, prins sau de bună voie, şi va da explicaţii în faţa judecătorilor. Sau poate va prefera să uzeze, cum a făcut până acum în toate dosarele în care a fost implicat, de dreptul la tăcere. Pentru că, nu-i aşa, tăcerea e de aur...

OBICEI DE FAMILIE
Fratele, săltat pentru droguri

Decizia de a fugi de închisoare pare să fie obicei de familie pentru Rácz Attila, al cărui frate, Gyula, condamnat în februarie 2014 la 8 ani de închisoare pentru trafic internaţional de heroină, a fost prins de poliţişti după o lună de căutări.

Rácz Gyula fusese arestat în mai 2009 după o acţiune a procurorilor DIICOT, care au reuşit o captură de 210 kilograme de heroină în valoare de 20 milioane euro. Drogurile au intrat în ţară prin Constanţa şi urmau să ajungă în Ungaria prin PTF Petea (judeţul Satu Mare).

Trimis în judecată în 2009 împreună cu alte trei persoane, Rácz a fost condamnat definitiv de Înalta Curte, dar pentru că nu s-a prezentat la Penitenciar pentru ispăşirea pedepsei a fost dat în urmărire naţională. A fost găsit o lună mai târziu, de către un echipaj al Compartimentului Urmăriri din Poliţia Bihor, într-una din locuinţele pe care familia sa le deţine în Oradea.