Veştile proaste vin atunci când te aştepţi mai puţin. Este şi cazul fostului finanţist-şef al judeţului, Ioan Lascău, care a încasat vineri o condamnare cu executare într-un dosar de care aproape că şi uitase. Poliţiştii l-au căutat la sfârşitul săptămânii trecute acasă, pentru a-l duce la puşcărie, dar degeaba!

După ce fusese scăpat de două instanţe, fostul director al Finanţelor Publice Bihor, acum consilier judeţean şi lider al PPDD Bihor, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare de Curtea Supremă. În loc să se prezinte cu bagajele făcute la penitenciar, politicianul s-a făcut nevăzut, iar poliţiştii l-au dat în urmărire naţională.

Condamnare surpriză!

Deznodământ neaşteptat în procesul fostului şef al Finanţelor, Ioan Lascău. După ce iniţial Tribunalul Braşov l-a condamnat la o simplă amendă penală, iar Curtea de Apel Braşov chiar l-a achitat total de acuzaţii, vinerea trecută, magistraţii Înaltei Curţi l-au condamnat cu executare! Sentinţa a fost pronunţată într-un dosar în care, în 2005, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea l-au trimis în judecată pe Lascău alături de afaceristul Ranyak Zoltan, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi utilizarea unor informaţii deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu, luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, participaţie improprie la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi bancrută frauduloasă.

Verdictul, nemilos! 3 ani de închisoare, plus, pe o perioadă de 2 ani, interzicerea drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, respectiv dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Judecătorii au dispus totodată confiscarea unui apartament, proprietatea lui Lascău, şi a sumei de 34.954 lei, contravaloarea unor materiale achitate, ca mită, de patronul hotelului President, Jan Podilă. Instanţa a mai dispus luarea unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile şi a menţinut măsura sechestrului asigurator instituit în anul 2005 asupra celor 8.000 euro şi 20.000 dolari găsiţi la domiciliul fostului şef al Finaţelor.

Sub lupa DNA

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, Ioan Lascău a ajuns în atenţia DNA pentru că i-ar fi pretins administratorului hotelului President, în anul 2003, să-i plătească contravaloarea unor materiale de construcţie precum şi a altor foloase pentru a-i aproba în regim de urgenţă cererile de rambursare a TVA, precum şi pentru a nu fi controlat de oamenii Finanţelor.

De asemenea, Lascău a fost acuzat că, în anul 2001, sub acoperirea firmei La Piovra SRL, ar fi cumpărat un spaţiu comercial din Oradea (asupra căruia era instituit un sechestru de către DGFP Bihor) de la AVAS, la preţul de 2,5 miliarde de lei vechi, iar după realizarea mai multor transferuri, nedeclarate la organele fiscale, l-a revândut Băncii Transilvania cu un profit serios, pe 10 miliarde de lei vechi.

În fine, procurorii i-au mai imputat lui Lascău că în primăvara anului 2003 a împiedicat urmărirea unei creanţe de un miliard de lei vechi de către lichidatorul firmei Antol Oil SRL, pe care aceasta o avea faţă de Austrian Invest SRL, determinându-l pe administratorul Antol Oil, Ranyak Ambro-Zoltan, să emită o chitanţă falsă, prin care să ateste că suma i-ar fi fost restituită în anul 2002.

Achitat total

În urma procesului, în 2010 doar cea din urmă faptă a fost reţinută de Tribunalul Braşov în sarcina celor doi inculpaţi. Judecătorii l-au condamnat pe Ranyak la 15.000 lei amendă penală pentru bancrută frauduloasă şi pe Lascău la 30.000 lei amendă penală, pentru instigare la bancrută frauduloasă. În rest, instanţa a dispus achitarea acestuia, apreciind că fiecărei fapte de corupţie îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.

Sentinţa a fost atacată, însă, de părţile implicate, iar în februarie 2012, Curtea de Apel Braşov i-a achitat de acuzaţii pe ambii inculpaţi, soluţie care a fost la rândul ei contestată, prin recurs, de procurorii DNA, procesul continuând astfel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe dos

Părea că lucrurile vor rămâne la fel şi pe mai departe. Nimeni nu se aştepta la sentinţa de vineri a Curţii Supreme, care a menţinut achitarea lui Ranyak, dar pe Lascău l-a trimis la puşcărie. Şi cu atât mai puţin împricinatul. Cert e că, odată ce a aflat de hotărârea definitivă şi irevocabilă, fostul şef al Finanţelor a dispărut!

Poliţiştii l-au căutat în weekend acasă şi în locurile pe care le frecventa, dar până sâmbătă seară nu l-au găsit, aşa că l-au dat în urmărire naţională. "Mandatul de executare emis pe numele lui a fost transmis la Poliţia Bihor în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă. Poliţiştii l-au căutat la domiciliu, iar acum a fost dat în urmărire generală. Deocamdată nu putem spune mai multe", a confirmat adjunctul Poliţiei Bihor, comisarul şef Ioan Brândaş.

Şi BIHOREANUL a încercat să-l contacteze, dar Ioan Lascău nu a răspuns apelurilor telefonice şi SMS-urilor transmise. Că liderul PPDD Bihor plănuieşte să scape de zdup, sau doar caută un răgaz ca, înainte de "răcoare", să-şi pună la punct ultimele afaceri, deocamdată nu se ştie. Sigur e doar că viitorul nu sună prea bine pentru fostul finanţist...

Alt dosar, la Bucureşti

Ioan Lascău mai are pe rol un dosar penal, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că în 2002, tot ca director general adjunct al Finanţelor Publice, ar fi pretins 18,5 miliarde de lei vechi de la directorul firmei Repcon pentru a interveni pe lângă funcţionari din Ministerul Finanţelor şi din Ministerul Agriculturii, pentru decontarea preferenţială a unor plăţi restante, în valoare de aproximativ 185 miliarde de lei vechi la vremea respectivă, aferente unor lucrări efectuate în beneficiul Administraţiei Naţionale Apele Române.

Şi acest dosar a avut parte de sentinţe contradictorii. În ianuarie 2010, Lascău fusese condamnat la 7 ani de închisoare cu executare de către Tribunalul Bucureşti, dar apoi a fost achitat complet de Curtea de Apel Bucureşti. Dosarul, ajuns la Înalta Curte, a fost trimis luna trecută spre rejudecare la Curtea de Apel. Rămâne de văzut ce se va întâmpla şi în acest caz. Oricum, poziţia în care Lascău va apărea din nou în proces - de data asta condamnat într-o altă cauză, încarcerat sau fugar - nu va fi deloc în avantajul lui...

"Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate"

Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali

PROTEJATUL LUI DOMNU' DAN
Lascău îl consilia pe Adrian Mutu

Suspendat din funcţia de director executiv adjunct al Finanţelor Publice Bihor până la soluţionarea finală a dosarelor penale în care este implicat, Ioan Lascău s-a îndreptat spre sectorul privat, iar apoi s-a lansat în politică. În primăvara anului trecut, fostul finanţist a fost impus cu scandal ca preşedinte al organizaţiei judeţene a PPDD Bihor, în ciuda refuzului unor membri care îi reproşau tocmai problemele penale, chiar de către fondatorul partidului, Dan Diaconescu, de care îl lega o amiciţie. Din această postură, Lascău s-a înscris şi în alegerile locale, candidând pentru un mandat de consilier judeţean, pe care l-a şi obţinut.

În paralel, Lascău a profesat în domeniul privat, din poziţia de consultant în afaceri cu cartierul general la Cluj-Napoca, unul dintre clienţii săi fiind, se pare, internaţionalul Adrian Mutu, pe care l-ar fi îndrumat recent să pornească o afacere în Oradea.

Potrivit spuselor lui, ar fi vorba despre o investiţie de 10 milioane de euro într-o unitate de producţie de biodiesel pe bază de rapiţă. De altfel, ultima ieşire publică a lui Lascău a fost, pe 16 februarie, în Clubul Famous, alături de fotbalist. Contactat ulterior de BIHOREANUL, care i-a cerut detalii, Lascău a refuzat orice alt comentariu, pe un ton vizibil iritat, semn că înainte vorbise fără să fi avut OK-ul lui Mutu şi al asociatului acestuia, omul de afaceri Adrian Marţian, finanţatorul clubului UTA.