A doua ediție a manifestărilor „Apuseni – Serbările Memoriei” va avea loc în weekendul 19-20 septembrie, în comuna Mărgău, județul Cluj, în zona în care a activat grupul de rezistență anticomunistă „Teodor Șușman”. Programul cuprinde o drumeție pe traseul partizanilor, un cros, spectacole, proiecții de film și dezbateri despre memoria luptei anticomuniste.
Povestea grupului Șușman, în imagini
Manifestările vor începe sâmbătă, 19 septembrie, la ora 10, cu o drumeție pe traseul partizanilor din Apuseni. De la ora 11.30 este programat „Crosul Memoriei”, pe un traseu de aproximativ 5 kilometri, organizat de Asociația Hai Afară.
De la ora 15, participanții vor putea vedea replici după icoanele realizate de Teodor Șușman-fiul, reproduse de pictorița Mirela Ungureanu. Totodată, povestea grupului de partizani va fi prezentată și sub forma unei benzi desenate, într-un proiect realizat de Cristina și Cosmin Chirvasie.
Programul va continua, de la ora 16.30, cu un spectacol muzical susținut de Adrian Bezna, Răzvan Roșu și Glasul Moților, Anamaria Fițigău, Dragoș Câmpean și Camerata Transilvania.
De la ora 18.30 va fi proiectat, în premieră, filmul documentar „Petrea Icoanelor”, realizat de omul de televiziune Alexandru Munteanu. Seara se va încheia cu o demonstrație astronomică susținută de George Bârcă, astronom amator din Oradea.
Dezbateri despre memoria rezistenței
Duminică, 20 septembrie, programul va fi dedicat dezbaterilor.
De la ora 10 va avea loc discuția „Grupul Șușman – de la rosturile la rănile memoriei”, despre importanța luptei anticomuniste, felul în care trecutul influențează identitatea prezentului și modul în care această istorie poate fi valorificată în educație.
La dezbatere vor participa Nina Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, istoricul Adrian Cioroianu, profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, Cristina Pușcaș, istoric și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, și Cornel Jurju, istoric și președintele Clubului Monarhiștilor Clujeni. Moderator va fi istoricul Cosmin Budeancă, vicepreședinte al Fundației Culturale Memoria.
De la ora 11.30 este programată dezbaterea „Apuseni – peisaj, istorie, comunitate”, la care vor participa Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni, Dan Moisa, președintele Clubului Montan Apuseni, profesorul de istorie Horea Matiș și Flavian Cătălin Pah, CEO al Clubului de Investiții Carpathia.
Evenimentul este organizat de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Hai Afară.
Cu Securitatea pe urme
Grupul de rezistență anticomunistă „Teodor Șușman” s-a format în 1948, în jurul lui Teodor Șușman, zis Lupchii, un țăran înstărit din Răchițele, care a fugit în munți împreună cu fiii săi și cu alți localnici care refuzau regimul comunist. Timp de aproximativ un deceniu, partizanii s-au ascuns în Apuseni și au fost sprijiniți de localnici din județele Cluj, Bihor și Alba, în timp ce Miliția și Securitatea au mobilizat trupe și o vastă rețea de informatori pentru a-i captura.
Represiunea a lovit și familiile ori susținătorii grupării. Teodor Șușman a murit în 1951, iar mai mulți dintre partizani au fost uciși, arestați sau condamnați.
O parte a istoriei grupului este legată direct de Bihor: soții Lucreția și Mihai Jurj au fost prinși într-o capcană organizată de Securitatea Oradea, la Sudrigiu. Mihai Jurj a murit în urma rănilor, iar Roman Oneț, aflat alături de ei, a fost condamnat la moarte și executat în Penitenciarul Oradea. Lucreția Jurj a fost condamnată la muncă silnică pe viață și a fost eliberată în 1964.
Ultimii membri importanți ai grupării, frații Teodor și Avisalon Șușman, au murit în 1958, după ce Securitatea a descoperit șura din Tranișu în care se ascundeau și a incendiat-o.