Data viitoare când merg la munte, bihorenii ar putea intra... într-un muzeu. În Parcul Apuseni s-a înfiinţat primul ecomuzeu românesc, menit să conserve Ţara Moţilor, cu peisaje şi oameni cu tot.
Până la toamnă, ecomuzeul va avea şi primul traseu tematic, dedicat grupului Şuşman de partizani anti-comunişti, care au luptat până la moarte pentru crezul lor. Turiştii vor fi invitaţi să descopere locuri carstice spectaculoase, dar şi sacrificiul unor moţi adevăraţi.
"Să rămâi ceea ce eşti"
Ecomuzeul Ţara Moţilor a fost înfiinţat de Ziua Europeană a Parcurilor, pe 24 mai, la iniţiativa Administraţiei Parcului Natural Apuseni (APNA) şi prin implicarea a şapte primării din totalul de 18 eligibile: Bunteşti din judeţul Bihor, Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara şi Horea din judeţul Alba şi Săcuieu şi Mărgău din judeţul Cluj. Din Bihor, mai pot adera primăriile Budureasa, Pietroasa, Câmpani şi Nucet.
Cei şapte edili au semnat Carta ecomuzeului, un document prin care se obligă să păstreze identitatea locală şi să promoveze o dezvoltare socio-economică durabilă.
Localnicii nu trebuie să se teamă că vor rămâne în urmă: ecomuzeul nu împiedică dezvoltarea infrastructurii şi nu va schimba nimic din rânduiala locului. "Vrem ca toţi cei de acolo să-şi păstreze avuţia, de orice fel ar fi ea. Înseamnă să rămâi ceea ce eşti, să nu devii altceva. Zonele se vor moderniza în continuare, nimeni nu exclude asta, dar oamenii trebuie să nu se transforme", a declarat Alin Moş (foto), directorul APNA.
Cu Securitatea pe urme
Ecomuzeul va însemna şi un omagiu adus moţilor vrednici, iar primii glorificaţi vor fi membrii grupării anti-comuniste Şuşman, formate în 1948 din oameni ai muntelui care au refuzat să îngenuncheze în faţa terorii comuniste.
Liderul a fost Teodor Şuşman (foto), zis Lupchii, un ţăran înstărit din Răchiţele, care a luat drumul munţilor alături de fiii săi Teodor, Avisalon şi Traian, dar şi de alţi partizani precum Ioan Popa zis Ciota, Ioan Bartoş, Gheorghe Mihuţ, Mihai şi Lucreţia Jurj. Cu armele în mâini, ascunşi în munţi, ei au luptat împotriva comuniştilor vreme de 10 ani, ajutaţi de moţi din Cluj, Bihor şi Alba.
Forţe ale Miliţiei, trupe de Securitate şi sute de informatori le-au fost pe urme, cu un arsenal militar impresionant, iar toţi cei din jurul lor au fost persecutaţi. Fondatorul Teodor Şuşman şi-a pus capăt zilelor în 1951, împuşcându-se într-o şură din Răchiţele după ce n-a putut participa la înmormântarea soţiei, torturate de comunişti, iar trei dintre fiii lor (Traian, Romulică şi Emilian) au ajuns în arest.
Sacrificii de neuitat
Ioan Popa a murit eroic, încercând să acopere retragerea colegilor, iar soţii Lucreţia şi Mihai Jurj au căzut într-o capcană a Securităţii Oradea, în satul Sudrigiu. La intrarea în şura unei familii pe care o considerau susţinătoare, cei doi şi un alt partizan, Roman Oneţ, au fost loviţi în cap, Mihai Jurj murind câteva ore mai târziu.
Oneţ a fost condamnat la moarte şi executat în Penitenciarul din Oradea, în timp ce Lucreţia a fost trimisă la muncă silnică pe viaţă, fiind eliberată în 1964. Femeia a trăit până în 2004, timp în care a vorbit despre sacrificiul "Şuşmanilor".
Tot într-o confruntare cu Securitatea au murit şi fraţii Teodor şi Avisalon, ultimii din grupare prinşi, în 1958. Găsiţi într-o şură din Tranişu, judeţul Cluj, au ţinut trupele la depărtare de ei, apărându-se cu arme de foc. Pentru că nu i-au putut prinde, comuniştii au incendiat şura, iar fraţii au fost arşi de vii (foto).
Calea Partizanilor
Cu o dificultate medie, traseul va aminti de rezistenţa îndârjită şi demnă a moţilor în faţa terorii comuniste, iar drumeţii vor trece prin locuri în care membrii grupării Şuşman au trăit în clandestinitate şi au luptat.
În formă de circuit, Calea Partizanilor (foto) va lega Versantul Muncelului, Valea Firei şi Masivul Humpleu, cu 9 opriri marcate prin panouri informative: Începutul şi sfârşitul, Muntele izbăvitor, Copacul credincios, Moţii şi comunismul, Valea Firei, Peştera ocrotitoare, Coliba libertăţii şi Răfuiala.
Traseul este amenajat de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, în parteneriat cu APNA şi Fundaţia Corneliu Coposu, care vor să recreeze şi un adăpost montan similar celor folosite de partizani. Totul, pentru ca oamenii de azi să înţeleagă şi mai bine ce sacrificii stau la temelia libertăţii lor...