După 40 de ani de muncă, un dulgher şi un brutar îşi duc bătrâneţile cu o pensie de 1.000 lei. Un dascăl, un medic sau un inginer primesc în medie 1.500 lei. Mai rău, un fost agricultor trebuie să se descurce cu 520 lei. În tot acest timp, în Bihor, aproape 4.000 de foşti magistraţi, parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi, militari, poliţişti şi angajaţi SRI o duc ca belferii, având pensii şi de peste 20.000 lei.
BIHOREANUL vă prezintă situaţia "pensiilor nesimţite" încasate de foştii slujbaşi ai statului, unii ieşiţi din sistem din pricini penale, dar cu toate acestea beneficiari ai unor venituri ce le permit ca într-un deceniu să devină milionari.
Pensii pe punctaj
Pensiile din sistemul de asigurări sociale se calculează prin formule complicate ce ţin seama de vechimea în muncă şi de veniturile aferent cărora au fost plătite contribuţii la fondul de pensii, pe toată perioada de cotizare, rezultând astfel un punctaj care se transformă în bani. La finalul respectivului calcul, oricum tragi linie, concluzia e una: cuantumul pensiilor obişnuite nu oferă şansa unui trai decent!
În Bihor, potrivit Casei de Pensii, cei 144.218 pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat încasează o pensie medie lunară de 882 lei. Dintre aceştia, 95.605 persoane retrase din activitate la limită de vârstă încasează o pensie medie de 1.039 lei, cei pensionaţi anticipat au în medie 1.021 lei, în timp ce pensionarii de invaliditate primesc 590 lei.
Mult mai puţin iau cei 8.497 foşti agricultori, care până pe 1 februarie primeau lunar câte 375 lei, iar de o lună încasează o pensie minimă garantată de 520 lei.
Privilegiaţi de la buget
Foştii militarii, poliţişti, ofiţeri SRI, procurori şi judecători, auditori ai Curţii de Conturi, diplomaţi şi parlamentari, beneficiază însă de pensii de serviciu, stabilite prin legi speciale, cu un algoritm de calcul de asemenea "special", totalmente diferit de cel destinat "prostimii".
De regulă, pensiile de serviciu reprezintă 80% din salariul de bază din cele 12 luni anterioare lunii pensionării. Diplomaţii, de pildă, au nevoie de o vechime de 15 ani pentru o pensie de serviciu de 80% din salariul de bază brut lunar, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile din ultima lună de activitate. Pensionarii privilegiaţi primesc bani din două părţi: o cotă din bugetul asigurărilor de stat, în funcţie de contribuţia fiecăruia la asigurările sociale, plus una de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor "speciale" din care provin.
Bătrâneţi fără griji
În evidenţele Casei de Pensii Bihor figurau în prima lună a acestui an 143 beneficiari de pensii speciale din categoriile sus amintite, dar instituţia are evidenţa doar pentru magistraţi, personalul auxiliar din parchete şi instanţe, auditorii Curţii de Conturi, personalul diplomatic şi consular, nu şi pentru pensionarii MAI, MApN şi SRI.
Cei mai mulţi şi cel mai gras plătiţi pensionari speciali sunt foştii magistraţi, 88 la număr, dintre care nu mai puţin de 53 încasează peste 10.000 lei lunar: 12 între 10.000 - 12.000 lei, 15 între 12.000 - 15.000 lei, 22 între 15.000 - 20.000 lei, iar 4 peste 20.000 lei, deci cât 25 de pensionari din sistemul public la un loc!
Unii au ajuns la asemenea sume printr-un artificiu legal, dar imoral: s-au pensionat taman în lunile în care au încasat o serie de sporuri - ele însele prevăzute de legi "speciale" - câştigate prin hotărâri judecătoreşti. Or, legea privind pensiile magistraţilor reglementează o aberaţie: că acestea reprezintă 80% din indemnizaţia de încadrare, plus sporurile din ultima lună de activitate.
Pensii peste salarii
De această prevedere a beneficiat de pildă, în septembrie 2016, cel mai vechi procuror DNA Oradea, Dan Chirculescu. Cum la DNA, o instituţie ceva mai decentă, sporurile câştigate în instanţă nu sunt luate în considerare la stabilirea pensiei, Chirculescu s-a reîntors la Parchetul Curţii de Apel, de unde s-a pensionat cu 17.000 lei/lună. Concomitent s-a pensionat de la DIICOT, la aceeaşi "valoare", şi soţia sa, Magda Chirculescu, astfel că cei doi încasează lunar împreună peste 7.000 euro, sumă ce le permite să-şi cumpere anual câte o casă, iar în 12 ani să devină milionari în euro, numai din pensii...
Fără sporuri, pensiile le-ar fi fost evident mai mici, dar oricum fabuloase. Spre exemplu, fosta preşedintă a Curţii de Apel, Dana Cigan, retrasă în 2014, încasează lunar 12.000 lei, iar Traian Munteanu, fost judecător la aceeaşi instanţă, "doar" 10.000 lei.
Şi-au tras lege
Din 1 august 2016, foştii parlamentari beneficiază şi ei de pensii speciale, după ce au modificat Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât cei care au exercitat integral cel puţin un mandat beneficiază atât de pensia "civilă", aferentă activităţii profesionale anterioare (profesor, inginer, jurist, economist etc), cât şi de o "indemnizaţie specială" în funcţie de numărul mandatelor din "palmares", dar nu mai mult de trei, cuantumul acesteia fiind de 0,55% din indemnizaţia din timpul mandatelor.
Astfel, foştii parlamentari care au avut un mandat primesc încă 1.500 lei/lună, cei cu două mandate un supliment de 3.100 lei/lună, iar cei cu trei sau mai multe 4.600 lei/lună, pe lângă pensiile normale.
Ţară, ţară, vrem ostaşi!
O altă castă de privilegiaţi o formează foştii angajaţi din Armată, Poliţie şi SRI, pentru care Legea 223/2015, privind pensiile militare, conţine de asemenea condiţii preferenţiale. Concret, beneficiarii îşi pot alege singuri ca bază de calcul a pensiei 6 luni consecutive din ultimii 5 ani, au un spor de 1% pentru fiecare an lucrat în plus peste cei 25 obligatorii, iar suma rezultată se majorează cu 10, 15 sau 20%, în funcţie de semnul onorific acordat aferent vechimii. Ca urmare, pensia medie în MAI ajunge la 2.651 lei, iar cea maximă la 15.831 lei (de peste 15 ori mai mare decât salariul minim net pe economie şi de peste 5 ori mai mult decât pensiile profesorilor universitari, situate între 2.000 - 3.000 lei).
În Bihor, potrivit informaţiilor transmise de Biroul de presă al MApN, există 1.796 militari pensionari. Dintre aceştia, 208 ofiţeri şi 318 subofiţeri primesc pensii de până la 2.000 lei, 613 foşti ofiţeri şi 436 subofiţeri şi maiştri militari încasează între 2.000 lei şi 5.000 lei, în timp ce 2 ofiţeri în retragere primesc lunar câte 10.000 lei iar alţi 2 peste 11.000 lei.
Biroul de presă al SRI a fost mai zgârcit în furnizarea datelor solicitate de BIHOREANUL, motivând că "informaţiile privind categoriile de beneficiari, respectiv ofiţeri şi subofiţeri, precum şi defalcarea cuantumului pensiei pe subcategorii, sunt clasificate". Ca atare, a dezvăluit doar numărul beneficiarilor de pensii de serviciu din judeţ în ianuarie 2017: 182 - "pentru care au fost achitate pensii în cuantum brut total de 788.934 lei, rezultând o pensie medie brută de 4.334,8 lei".
Buluceală la pensii
Cei mai numeroşi pensionari speciali sunt însă foştii poliţişti şi urmaşii acestora - 1.954 la nivelul judeţului, dintre care 167 de poliţişti trecuţi în rezervă după intrarea în vigoare a Legii 223/2015. Dintre ei, doar 7 ofiţeri şi 67 subofiţeri primesc pensii sub 1.000 lei. Majoritatea, adică 306 ofiţeri şi 740 subofiţeri, primesc pensii între 2.000 şi 5.000 lei, alţi 199 de ofiţeri şi 1 subofiţer au pensii între 5.000 şi 10.000 lei, 14 ofiţeri încasează lunar câte 10.000 lei iar alţi 3 primesc chiar peste 12.000 lei.
Între cei pensionaţi se află ofiţeri cu experienţă, greu de înlocuit, ce conduceau structuri importante, precum şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Iosif Mante, şeful Poliţiei Marghita, Dumitru Buboi, cel al Serviciului Rutier, Dorin Sava, cel al Biroului Rutier Oradea, Valentin Pănescu, şeful Criminalisticii, Nicolae Şerfezeu, şeful Poliţiei Săcueni, Nicolae Ivan, sau cel al Poliţiei Salonta, Sorin Maghiar. De altfel, plecările masive au creat probleme serioase instituţiei, nevoită să acopere în termen scurt deficitul de specialişti cu poliţişti fără experienţă. "Cât timp pensiile sunt foarte atractive, e normal ca oamenii să opteze pentru ele", explica într-un interviu acordat BIHOREANULUI actualul şef al Poliţiei, comisarul şef Adrian Bucur.
Culmea aberaţiei este aceea că între pensionarii de lux sunt şi personaje controversate, plătite generos de stat deşi sunt suspectate, trimise în judecată sau chiar condamnate pentru corupţie. Este, de pildă, cazul fostului şef al Poliţiei Beiuş, Remus Indrei, trecut în rezervă rapid astă-toamnă, înainte ca DNA să-l pună sub inculpare, la 47 ani, astfel că va rămâne cu pensia de peste 6.500 lei chiar dacă va fi găsit vinovat de judecători. Pensionar este, la 49 de ani, şi fostul adjunct al şefului IPJ Bihor, Ioan Brîndaş, aflat după gratii pentru executarea unei pedepse de 4 ani de închisoare, dar beneficiar al unei pensii ce depăşeşte 7.000 lei.
Milionari de stat
O altă anomalie a Legii pensiilor militare este că permite pensionarea militarilor chiar şi la 45 de ani, dacă au 25 de ani de activitate, pentru că li se ia în calcul vechime completă, câştigând astfel 20 de ani de pensie în plus faţă de un angajat civil. De pildă, Mihai Urda, ofiţer judiciarist în cadrul DNA, s-a retras toamna trecută la doar 49 de ani, cu o pensie de 10.000 lei (mai mare decât salariul şefului DNA Oradea), de aceleaşi beneficii bucurându-se de la 1 martie a.c. şi colegul său Vasile Marc.
În 20 de ani, până când un angajat din sistemul de stat de aceeaşi vârstă va încasa prima pensie, modestă sau sub limita subzistenţei, aceşti ofiţeri vor fi adunat din pensii peste 500.000 euro fiecare. Timp în care statul va trebui să finanţeze şi locurile eliberate de ei, pe care vor veni oameni mai puţin experimentaţi...
Cine e de vină pentru asemenea discriminări strigătoare la cer? Statul - a se citi politicienii - care aplică reguli diferite, împărţind pensionarii în două categorii: speciali şi fraieri. Fraieri nu doar fiindcă nu se revoltă, acceptând umilinţa, ci şi pentru că din taxele şi impozitele lor susţin, de fapt, privilegiile celorlalţi...
STATISTICĂ
9 pensionari la 10 salariaţi
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în trimestrul III al anului trecut pensia medie lunară în sistemul asigurărilor sociale de stat a fost de 931 lei. România avea 5,2 milioane pensionari, raportul dintre numărul acestora şi cel al salariaţilor fiind de 9 la 10, cu diferenţe în teritoriu. În Bucureşti, de pildă, erau 5 pensionari la 10 salariaţi, iar în Teleorman 17 pensionari la 10 salariaţi.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, la sfârşitul lui 2016 deficitul sistemului public de pensii era de 19 miliarde lei, în condiţiile în care pentru plata tuturor pensiilor, inclusiv a celor speciale, s-au cheltuit anul trecut 57 miliarde lei, iar contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale au însumat numai 38 miliarde lei. Restul se acoperă din bugetul de stat...
PENTRU TOŢI
Nu-i rău nici ca "auxiliar"
Nici pensionarii din rândul personalului auxiliar al parchetelor şi instanţelor nu se pot plânge, chiar dacă au pensiile mai mici decât ale foştilor magistraţi. În Bihor, numai 2 foşti grefieri încasează sub 2.000 lei, alţi 11 între 2.000 şi 3.000 lei, 15 primind până în 4.000 lei, 9 între 4.000 şi 5000 lei, 2 peste 5.000 lei, iar unul peste 8.000 lei.
Cei zece foşti auditori ai Curţii de Conturi au pensii minime de peste 6.000 lei, unul încasând chiar mai mult de 8.000 lei.
În Bihor există şi 4 pensionari din aviaţie, doi având pensii de peste 7.000 lei şi unul de peste 10.000 lei, precum şi un fost diplomat, a cărui pensie e modestă, de doar 3.000 lei.