.jpg "MINCINOSUL ŞEF. Ani la rând, prim-procurorul Dorel Moţiu (foto) a minţit în declaraţiile date pe propria răspundere, pretinzând că n-a făcut poliţie politică. La procesul intentat de CNSAS nu s-a prezentat, ca să evite să dea o probă de scris ce l-ar fi identificat ca turnătorul Marin, ulterior pretinzând că nici nu i s-ar fi cerut aşa ceva. Acum, când toate minciunile i-au fost date în vileag, a preferat să plece, ca să nu dea socoteală nimănui...")
Controversatul prim-procuror al Parchetului Marghita, Dorel Moţiu, şi-a cerut joia trecută pensionarea. Coincidenţă sau nu, gestul său a venit imediat după ce BIHOREANUL descoperise că a fost colaborator al Securităţii comuniste şi a solicitat atât şefilor săi, cât şi Consiliului Superior al Magistraturii să lămurească motivele pentru care l-au menţinut, fie şi cu delegaţie, într-o funcţie de conducere interzisă prin lege magistraţilor cu asemenea "cazier".
În loc să-l ia la întrebări şi să-l sancţioneze, CSM a luat rapid act de cererea sa de pensionare, permiţându-i să iasă din sistem cu venitul generos de fost procuror-şef. Demersul BIHOREANULUI şi-a atins totuşi scopul: membrii CSM au admis că nu au prevăzut reglementări pentru magistraţii numiţi cu delegaţie în funcţii de conducere, cum a fost şi cazul lui Moţiu...
"Marin", turnătorul
Luna trecută, BIHOREANUL dezvăluia trecutul imoral al şefului Parchetului Marghita, Dorel Moţiu, dovedit colaborator al Securităţii în urma unui proces iniţiat în septembrie 2011 de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Potrivit sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, sub numele conspirativ "Marin", tânărul Moţiu şi-a spionat colegii de studenţie, români şi străini, semnând nu mai puţin de 25 note informative prin care i-a dat pe mâna securiştilor pe cei care "prejudiciau modul de viaţă al tineretului comunist".
Potrivit documentelor citate de judecători, Moţiu şi-a pârât colegii care refuzau să se prezinte la mascaradele electorale comuniste, pe cei care se plângeau de frigul şi întreruperile de curent din cămine ori cârcoteau că "în România nu au posibilităţi de a se împlini", ba chiar şi pe colegii cu preocupări absolut nevinovate, care voiau doar să se distreze, să îşi facă trupe de muzică sau să vadă "casete video cu filme de producţie străină", pe care el le considera subversive.
Nu-i altul ca el
Sentinţa dată de judecătorii bucureşteni pe 10 noiembrie 2014 a rămas definitivă pe 21 iunie 2015 printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cu toate acestea, procurorul orădean, care în ultimele două decenii a fost, pe rând, şef la Parchetele Salonta şi Marghita, precum şi adjunct la Parchetul Bihor, lector la două facultăţi de Drept şi chiar pretendent la un loc în CSM, a continuat să-şi exercite funcţiile de conducere. Asta chit că verdictul ÎCCJ consfinţea nu doar că a făcut poliţie politică, ci şi că a încălcat legea actuală, semnând ani la rând declaraţii pe propria răspundere cum că n-a făcut acest lucru, condiţie impusă prin însuşi Statutul magistraţilor celor cu funcţii de conducere.
La solicitarea BIHOREANULUI, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Aurel Mascaş (foto), a afirmat că a aflat despre trecutul colegului său abia anul trecut, dar... nu avea cu cine să îl înlocuiască! "Domnul Moţiu conduce o unitate cu probleme de personal, unde nu avem niciun alt procuror care să preia funcţia", s-a scuzat Mascaş.
Legea-i lege, dar neclară
Pe de altă parte, a adăugat procurorul general, Moţiu ocupa funcţia de conducere doar cu delegaţie şi, ca atare, legea nu i-ar fi impus aceleaşi condiţii ca pentru confraţii care le câştigă prin concurs. "Delegările se fac de către CSM, care e în măsură să decidă şi schimbarea din funcţie".
Culmea e că aşa şi este: Legea 303/2004, a judecătorilor şi procurorilor, precum şi Statutul magistraţilor, nu fac o distincţie clară între cei numiţi prin concurs şi cei delegaţi în funcţii de conducere, această a doua categorie fiind considerată într-un provizorat până la ocuparea prin concurs a postului.
Ambele acte normative arată, însă, că pentru a fi numiţi într-o funcţie de conducere - fără însă a face o distincţie dacă prin concurs sau cu delegare - magistraţii sunt obligaţi să dea anual o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că atât înainte, cât şi după 1989, nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu au colaborat cu acestea, precizând că cei aflaţi în asemenea situaţii nu pot accede la funcţii de şefi.
Mincinos prin omisiune
Cum Moţiu nu a fost numit prin concurs, din simplul motiv că nu s-a înscris niciodată la vreunul, ci a fost promovat exclusiv prin delegări reînnoite periodic, nimeni nu s-a deranjat să-i verifice trecutul, ceea ce lui i-a convenit de minune. Mai mult, fără nicio mustrare de conştiinţă, a ales să-şi păstreze funcţia de şef al Parchetului Marghita şi privilegiile aferente chiar şi după ce, vara trecută, ÎCCJ a stabilit că este una şi aceeaşi persoană cu turnătorul "Marin".
Cel mai probabil, Moţiu ar fi rămas şi acum şef dacă luna trecută BIHOREANUL nu i-ar fi făcut public trecutul şi nu ar fi cerut CSM să se pronunţe dacă un astfel de magistrat putea să-şi păstreze poziţia. Urmarea a fost că, la scurt timp, fostul turnător şi-a solicitat pensionarea, iar CSM a înaintat cererea Preşedinţiei, fără nicio discuţie, spre aprobare.
Totuşi, ca urmare a demersului jurnalistic, membrii Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios din CSM au admis că sistemul are o lacună, neprevăzând condiţiile explicite pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii delegaţi în funcţii de conducere. "Aţi făcut un lucru bun", a transmis BIHOREANULUI purtătorul de cuvânt al CSM, judecătoarea Daniela Pantazi. "Ca urmare a sesizării, plenul CSM a stabilit că pentru delegarea într-o funcţie de conducere trebuie îndeplinite aceleaşi condiţii ca pentru numire". O consolare mică, pe marginea unui rău atât de mare...
LINIŞTE PRIN PENSIONARE
Şi procuror general, şi decan
Dorel Moţiu nu e singurul şef din Parchetele bihorene care pleacă, discret, din sistem. Tot joia trecută, CSM a luat în discuţie şi solicitarea de pensionare făcută de procurorul general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Oradea, Valentin Mirişan (foto), precum şi pe cea a unuia din colegii săi, Voicu Bara.
Mirişan a fost implicat în scandalul recent al lucrărilor ştiinţifice ale puşcăriaşilor, fiind coordonator la elaborarea unei cărţi semnate de fostul poliţist de frontieră Adrian Marchiş, încarcerat pentru contrabandă, care şi-a scurtat cu 30 de zile "sejurul" în Penitenciar ca autor al unei lucrări despre... arest. După izbucnirea scandalului, Mirişan a susţinut că singurul său aport la lucrarea lui Marchiş a fost o recomandare. "Domnul Marchiş este licenţiat în Drept şi am considerat că pot recomanda să scrie o carte din domeniul juridic, indiferent de calitatea pe care o deţine", a spus procurorul general adjunct.
Mirişan a mai fost acuzat în mod repetat de incompatibilitate, deoarece deţinea simultan atât funcţia de conducere de la Parchet, cât şi pe cea de decan al Facultăţii de Drept. Pentru a tranşa problema, BIHOREANUL a sesizat, la finele anului 2014, Agenţia Naţională de Integritate, însă solicitarea de investigare a posibilei incompatibilităţi a rămas fără răspuns până în ziua de azi.