Pentru că e "făcut prost, din pix", Cseke Attila critică proiectul care ar schimba clasificarea localităţilor şi ar impune unificarea celor neviabile

Ministerul Dezvoltării Regionale condus de vicepremierul Vasile Dâncu a profitat de perioada vacanţei pentru a lansa un proiect ce propune reclasificarea localităţilor din România, dar pentru că l-a "pe sub masă, din pix", fără legătură cu realitatea din teritoriu, UDMR Bihor se opune vehement adoptării lui.

"În spaţiul public s-a prezentat exclusiv expunerea de motive şi argumentaţia guvernamentală. În opinia UDMR, proiectul nu poate fi acceptat", a spus joi, într-o conferinţă de presă, deputatul Cseke Attila, cel care săptămâna viitoare va prelua şefia organizaţiei de la demisionarul Alexandru Kiss printr-un scrutin la care este unic candidat.

"Degradează Oradea şi Bihorul"

Atent "urmăritor" al tuturor proiectelor ce vizau într-un fel sau altul, direct sau pe ocolite, regionalizarea, Cseke a afirmat că cel actual, deşi se referă doar la o nouă clasificare a municipiilor, oraşelor şi comunelor, "degradează Oradea şi Bihorul".

Primul argument este că, dacă în prezent, alături de alte 11 reşedinţe de judeţ, Oradea face parte din categoria municipiilor de rangul I, imediat după Bucureşti, proiectului de acum ar urma s-o "decadă" în categoria a III-a, în prima fiind doar 5 aşa numiţi poli regionali principali, de importanţă transnaţională (Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova şi Constanţa). Astfel, Oradea ar ajunge în categoria aşa numiţilor poli regionali de importanţă secundară, laolaltă cu Piatra Neamţ, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare etc, multe cu populaţie sub 100.000 locuitori. "Dacă Oradea, la câţiva kilometri e graniţă, nu este de importanţă transnaţională, atunci cum sunt altele?", s-a întrebat retoric Cseke, adăugând că în acest fel "Bihorul, din punct de vedere administrativ, ajunge la nivelul judeţului Sălaj", cauza fiind "criteriile super-subiective, făcute din pix, din birouri", pe care le-au utilizat autorii proiectului.

Judeţ "neacoperit"

Cseke a arătat că şi la nivelul comunelor Bihorul ar fi dezavantajat, deoarece proiectul propune clasificarea acestora în "poli rurali" şi în comune obişnuite, or, în Bihor, ar urma să fie doar 6 asemenea poli - Suplacu de Barcău, Tileagd, Dobreşti, Vadu Crişului, Bratca şi Tinca.

Marcând cele 6 "super-comune" pe harta judeţului, Cseke a evidenţiat că, în condiţiile în care proiectul "degradează" şi oraşele din judeţ, care nu vor fi nici măcar "arii funcţionale urbane", nordul, sudul şi sud-estul Bihorului vor fi "descoperite" din acest punct de vedere. "Unde se vor încadra zonele din jurul oraşelor, cele din jurul Marghitei se vor încadra la Suplacu de Barcău? Cele din jurul Salontei la Tinca? Dar cele din Ţara Beiuşului?", s-a întrebat, retoric, deputatul UDMR.

În aceeaşi ordine de idei, Cseke a spus că potrivit proiectului, Diosigul, cu peste 6.000 de locuitori, adică peste patru din cele şase "super-comune", ar fi obligat să se unifice cu altă localitate. "De ce? Pe ce crierii?", a comentat el.

Cseke a criticat şi o prevedere conform căreia toate strategiile teritoriale şi sectoriale, precum şi planurile de amenajare a teritoriului, vor trebui să fie elaborate în conformitate cu noua lege, ceea ce ar însemna, de pildă, că orice proiect de accesare a fondurilor ar putea fi anulat dacă nu ţine seama de noile impuneri legale.

O altă prevedere criticată de Cseke ar obliga comunele considerate neviabile să se unifice cu altele până la 31 decembrie 2025, în caz contrar, din ianuarie 2026, Guvernul urmând să emită HG-uri în acest sens, altfel spus s-ar reinstaura un centralism în care "Guvernul face tot, fără să întrebe oamenii, ceea ce este neconstituţional".

În fine, "cireaşa de pe tort" - a spus Cseke - este faptul că "odată aprobat proiectul, prevederile legii nu se mai pot modifica decât pe baza unui nou recensământ naţional, care ar urma să fie efectuat în 2021-2022, şi ale cărui rezultate ar veni după încă un an, prin 2023. Deci, odată aprobat prost, aşa rămâne ani de zile".

Chemare la opoziţie

Deputatul UDMR a afirmat că proiectul are o singură parte pozitivă, şi anume că va permite satelor aparţinătoare oraşelor şi comunelor să acceze programe de dezvoltare rurală, ceea ce în prezent nu se poate.

"Impresia noastră este că unele criterii s-au făcut aşa încât unii să fie încadraţi la anumite categorii şi alţii nu. Este un proiect care ridică foarte multe probleme, iar pentru Bihor este complet nefuncţional", motiv pentru care "UDMR nu îl va susţine, categoric".

Mai mult, Cseke cere ca şi celelalte partide să adopte "o atitudine" similară, mai ales că în plan local toate formaţiunile parlamentare au semnat o înţelegere conform căreia vor sprijini doar un proiect ce ar transforma Oradea în centru de regiune. În caz contrar, spune Cseke, va continua ceea ce se întâmplă de câţiva ani, şi anume "o serie de regionalizări pe şest", prin care mai multe instituţii, precum Inspecţia în Construcţii şi Direcţia Vamală, au fost mutate de la Oradea la Cluj. "Frica mea este că dacă se aprobă acest proiect actuala tendinţă de regionalizare pe şest va continua într-un mod mai accelerat", a spus viitorul preşedinte UDMR Bihor.

Citiţi pe această temă şi articolul Guvernul vrea să reclasifice toate localităţile: Oradea va fi un pol regional secundar