La câteva zile după ce preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, şi primarul Oradiei, Ilie Bolojan, au anunţat intenţia celor două administraţii locale de a propune mutarea Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate, iar clădirea fostei comenduiri a Garnizoanei să fie transformată în palat administrativ pentru sedii de instituţii în prezent răspândite în întregul oraş şi unele în chirie, senatorul liberal Cristian Bodea a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că a susţinut această variantă încă de acum trei ani.
"E total inutil să ţinem săli imense (n.r. - în clădirea Garnizoanei) 4-5 tablouri şi să vină lumea din când în când, iar angajaţii Muzeului să aibă de pe ce şterge praful", a spus Bodea. El a subliniat că un asemenea sistem nu mai funcţionează demult, şi că managerii instituţiilor de cultură, în general, şi cei ai Muzeului, în speţă, trebuie să se organizeze "mai flexibil, mai orientaţi spre marketing, spre public".
"Degeaba ţinem Muzeul într-o clădire imensă dacă pe bihoreni şi pe turişti nu-i interesează ce-i acolo. Trebuie să ţinem ce "se vinde", exponatele de interes trebuie prezentate în expoziţii periodice, iar ce nu "se vinde" ţinut în cutii, pentru că nu ne permitem să cheltuim prea mult pentru Muzeu. Muzeul trebuie să atragă prin ce oferă, nu cu forţa. Nu mai putem, ca pe vremea lui Ceauşescu, să ducem copii cu forţa la Muzeu", a spus Bodea.
Senatorul a afirmat că şi alţi şefi ai instituţiilor de cultură, precum cei ai Filarmonicii, ar trebui să ia exemplu de la managerul Grădinii Zoologice ori de la cel al Teatrului, "care s-au orientat să satisfacă gustul public".
Concret, Bodea spune că problema găzduirii Muzeului ar putea fi rezolvată prin mutarea în Cetate a secţiilor de istorie şi de artă, în actualul Palat al Copiilor alte secţii, de ştiinţe naturale, în Băile 1 Mai, lângă lacul cu nuferi, unde Muzeul deţine teren şi clădiri, secţia de etnografie. "Altfel, în Cetate, ce faci? Te plimbi şi vezi numai nişte ziduri?", a întrebat senatorul, retoric.