Oradea are rezerve

Potrivit secretarului Consiliului Local Oradea, Ionel Vila, în municipiul Oradea şi-au anunţat retragerea 152 din cei 1.017 recenzori şi unul din cei 155 recenzori şefi.

"Norocul nostru a fost că am putut înlocui uşor persoanele care s-au retras, deoarece am făcut multă publicitate recensământului, iar când s-au făcut contractele s-au arătat interesate mai multe persoane decât numărul disponibil de recenzori. Aveam 1.017 posturi de recenzor şi vreo 1.500 de amatori, aşa că avem o rezervă mare, la care am şi apelat ulterior, după ce s-au retras recenzorii desemnaţi iniţial", a declarat Vila pentru BIHOREANUL.

În ceea ce priveşte motivele pentru care recenzorii au renunţat la această activitate, secretarul Consiliul Local Oradea a afirmat că este vorba despre faptul că "la muncă multă şi cu răspundere mare oamenii primesc bani puţini".

În restul judeţului, situaţia este mai dificilă. Conform subprefectului judeţului Bihor, Adelina Coste, până acum şi-au anunţat retragerea "peste 10% dintre recenzori".

"În judeţ avem în total 3.407 recenzori, din care în afara municipiului Oradea au renunţat 347. Spre deosebire de Oradea, rezerva de doritori este mult mai mică, fiindcă în oraşele mici şi în comune oamenii au de parcurs distanţe mai mari decât în municipiul reşedinţă de judeţ", a explicat subprefectul pentru BIHOREANUL.

Adelina Coste a mai precizat că, în pofida unor asemenea probleme, până în prezent "s-au găsit înlocuitori pentru toţi recenzorii care s-au retras".

Obligaţii şi amenzi

Cel mai important recensământ al populaţiei şi locuinţelor de după 1990 începe joi, 20 octombrie, şi se va încheia pe 31 octombrie.

Elementele după care cetăţenii vor putea recunoaşte recenzorii care le vor bate la uşă sunt geanta albastră şi pixul personalizate, legitimaţia de recenzor şi cartea de identitate, pe care aceştia trebuie să le prezinte cetăţenilor la intrarea în locuinţe.

Conform HG 1502/2009, cetăţenii care refuză să furnizeze informaţii recenzorilor sunt pasibili de amenzi între 2.000 şi 5.000 lei. Singurele întrebări la care românii pot refuza să răspundă sunt cele prin care li se solicită declararea etniei, limbii materne şi apartenenţei religioase.