Peştera Miculelor

Ce poate fi mai rentabil decât monopolul pe o bogăţie a naturii pe care să o exploatezi fără să investeşti nimic? Aşa procedează fraţii Ioan şi Viorel Micula cu Peştera Urşilor. Prin firma Transilvania Tour, cei doi au scos milioane de euro din vânzarea biletelor de vizitare a peşterii, dar nu vor nici în ruptul capului să "sacrifice" o parte din profit pentru a-i preveni degradarea.

Ba, dimpotrivă, dacă o instituţie a statului încearcă să le impună respectarea unor reguli, afaceriştii au o singură reacţie: şantajul! Căci, deveniţi proprietari pe clădirea prin care se face accesul în peşteră, o pot închide dacă Administraţia Parcului Natural Apuseni ar încerca să atribuie altcuiva gestiunea obiectivului.

O pleaşcă

Ioan şi Viorel Micula au "confiscat" Peştera Urşilor în 1997 când, prin firma Transilvania Tour, s-au privatizat peste Cooperativa Beiuşana, în a cărei grijă era peştera. De fapt, întrucât legea interzice privatizarea resurselor naturale, nu peştera în sine le-a revenit, ci clădirea prin care se intră în cavernă, construită în 1977. Cei doi şi-au intabulat proprietatea pe imobil şi, de atunci, oricine vrea să vadă peştera trebuie să le achite o taxă pe care singuri au fixat-o.

Afacerea a mers strună, fără ca nimeni să-şi bage nasul în oala lor, până în anul 2008. Atunci, pe baza unei legi noi, Transilvania Tour a trebuit să încheie un contract de administrare a peşterii cu Direcţia Silvică Bihor, în subordinea căreia se afla Administraţia Parcului Natural Apuseni, structură anume creată pentru supravegherea celor 75.000 de hectare de arii naturale protejate de pe teritoriul judeţelor Bihor, Cluj şi Alba. Prin contract, Direcţia Silvică a atribuit dreptul de exploatare a Peşterii Urşilor firmei Transilvania Tour, în schimbul a doar 1 leu pentru fiecare bilet eliberat turiştilor. Indiferent dacă era vorba de copii, pentru care biletul costă 10 lei, de adulţi, care trebuie să achite 15 lei, ori de fotografi şi cameramani, care au de plătit încă 15 lei pentru a putea poza ori filma.

Aşa cum recunoştea şeful de atunci al Direcţiei Silvice, Ionel Popa (foto), contractul a fost încheiat fără licitaţie, pe motiv că dacă atribuia administrarea unei alte entităţi (firmă, instituţie sau ONG), Transilvania Tour ar fi blocat accesul în peşteră, posibil doar prin clădirea de la gura cavernei.

Schimbarea schimbării

Fraţii Micula au cerut ca valabilitatea contractului să fie pe 30 de ani, până în 2038. Cum însă acest lucru ar fi fost prea de tot, documentul a fost semnat pe "doar" 10 ani. Subiectul a revenit însă în actualitate în vara anului trecut, când contractul a devenit nul de drept din cauza schimbării legislaţiei. Concret, în iulie 2009 Administraţia Parcului Natural Apuseni, care până atunci era în subordinea Direcţiei Silvice, a devenit unitate cu personalitate juridică distinctă, astfel încât trebuia să reînnoiască contractul cu Transilvania Tour.

Deşi aceasta părea o formalitate, BIHOREANUL a aflat că, totuşi, firma fraţilor Micula refuză cu consecvenţă să încheie un nou contract, cu APNA. Urmarea? Nemaiavând o "lege" care să-i oblige faţă de Direcţia Silvică, dar nici faţă de Administraţia Parcului, firma continuă exploatarea peşterii la fel ca până în 2008. Adică fără să-şi asume, practic, niciun fel de obligaţii. Nici pentru îngrijirea peşterii, dar nici pentru plata taxei aferente fiecărui bilet de intrare!

Teorie da, practică ba!

Şeful APNA, Alin Moş (foto), recunoaşte că structura pe care o conduce a devenit ţinta unui adevărat şantaj din partea Transilvania Tour. Evident, mai pe ocolite. "Anul trecut am început negocierile cu ei pentru încheierea unui contract, dar nu am ajuns la niciun rezultat". Motivul? Firma nu vrea ca în noul contract să fie prevăzute termene de respectare pentru obligaţiile înşirate în contractul iniţial.

Astfel, firma trebuie "să asigure resursele financiare, materiale şi umane pentru administrarea eficientă a peşterii; să o administreze numai cu personal calificat; să înştiinţeze direct şi operativ APNA despre producerea oricărui eveniment care a adus sau poate aduce prejudicii peşterii; să ia toate măsurile pentru asigurarea protecţiei eficiente a peşterii; să întreţină şi să îmbunătăţească dotările existente şi viitoare pentru protecţia peşterii; să suporte toate costurile de întreţinere şi operare; să elibereze bilete de vizitare; să prezinte în mass-media şi la evenimente publice activităţile proprii şi de promovare a peşterii".

"Dar degeaba sunt enumerate obligaţii dacă nu există şi termene de realizare. Ele rămân doar pe hârtie, dar nu se aplică în practică", subliniază şeful APNA.

Coroziune şi evaziune

Consecinţele faptului că Transilvania Tour exploatează peştera fără contract se repercutează atât asupra stării ei fizice, cât şi financiar. Astfel, întrucât firma nu a schimbat instalaţia de iluminat, care se face cu becuri incandescente, în peşteră se dezvoltă bacterii ce distrug atât oasele de urşi, cât şi formaţiunile minerale.

Pe de altă parte, fraţii Micula (foto) nu achită la APNA nici măcar taxa de 1 leu pentru fiecare bilet vândut. "În condiţiile în care anul trecut a raportat peste 100.000 bilete vândute, firma ne datorează 86.000 de lei. Ei plătesc când vor şi cât vor, invocând că au dificultăţi financiare", spune Moş.

În plus, Transilvania Tour recurge şi la alte tertipuri pentru a nu raporta corect numărul vizitatorilor. "La un control inopinat, am constatat că în peşteră intră mai mulţi turişti decât e permis într-un singur grup. Unora nici nu li se eliberează bilete sau chitanţe pentru taxele de filmare sau fotografiere", afirmă şeful Administraţiei Parcului. O altă stratagemă e defectarea frecventă a sistemului de turnicheţi, similar celui de la intrarea în stadioane, care ar trebui să numere vizitatorii. "S-au pus turnicheţi, dar sistemul e mai mult defect decât funcţional", adaugă Moş.

În opinia acestuia, dacă firma refuză să intre în legalitate, situaţia poate fi rezolvată în două feluri: fie să o amendeze continuu, ceea ce însă ar duce la numeroase procese, deci tot la blocaj, fie statul să exproprieze clădirea prin care se intră în peşteră, ceea ce iarăşi ar dura mult, din cauza birocraţiei şi a faptului că ar fi necesară o decizie politică la nivelul Ministerului Mediului.

Alţii cu investitul, ei cu profitul

În timp ce Administraţia Parcului Natural Apuseni are mâinile legate din cauza unei legislaţii plină de goluri, conducerea Transilvania Tour nu vrea să facă nicio concesie. "Nu-i vina noastră că se schimbă legislaţia şi că APNA vrea acum să încaseze banii în locul Direcţiei Silvice", spune directorul general al firmei, Marius Zamfir.

Cu tupeu, acesta afirmă că APNA nici nu merită să primească un leu de la Transilvania Tour, fiindcă... nu face investiţii în peşteră! "Ce fac ei cu banii de la noi? Câte indicatoare au pus pentru orientarea turiştilor spre peşteră? Ce acţiuni de promovare au făcut?", acuză directorul, chit că şi legea, şi vechiul contract cu Direcţia Silvică, fixează clar aceste obligaţii în sarcina firmei, tocmai pentru că aceasta se alege şi cu profitul.

Şi în privinţa jongleriilor cu număratul turiştilor, Zamfir o face pe inocentul. "Nu e vina noastră că se strică turnicheţii, ci a firmei de la care i-am cumpărat", zice directorul, jurându-se însă că oamenii lui nu fac nicio şmecherie: "La intrarea în peşteră sunt camere video şi activitatea este urmărită de la mine din birou şi de la firma de pază Transilvania Security".

O fi aşa, dar controlul intrărilor trebuie să-l aibă mai ales Administraţia Parcului. Căci angajaţii APNA nu sunt obligaţi să-l creadă pe cuvânt pe directorul firmei, ci să-l verifice. Mai ales la aşa antecedente...

Proasta administrare a Peşterii Urşilor, parte a patrimoniului natural naţional, a ajuns să fie remarcată nu doar de speologii români, ci şi de experţii străinii. Anul trecut, Marcel Meyssonier, consilier speolog la Direcţia Regională de Tineret şi Sport din Regiunea Rhones-Alpes (Franţa), aflat în vizită la Consiliul Judeţean Bihor, a lăsat diplomaţia la o parte şi, de faţă cu şeful APNA, Alin Moş, a declarat că "infrastructura de vizitare a peşterii este mult depăşită, fiind cu totul sub standardele europene în materie".

Un verdict şi mai trist l-a dat Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie: "Peştera Urşilor se degradează continuu. Nu în foarte mulţi ani, bacteriile care se dezvoltă acolo din cauza iluminatului cald şi a fluxului prea mare de vizitatori vor distruge chiar scheletele de urs care fac unică această peşteră".