Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a petrolistului orădean Racz Attila (foto) pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la evaziune fiscală, trafic de influenţă şi instigare la evaziune fiscală.
Afaceristul este acuzat împreună cu alte 14 persoane: fraţii Ion şi Stelian Livadariu din Dorohoi, proprietarii unui complex turistic din Mamaia, Dumitru Costache, un afacerist din judeţul Argeş, Costel Iordache, Tudor Bodeanu, Florin Ciocoi, administratori ai Texas Grup Oyl SRL Slobozia, contabila firmei, Cristea Viorica, Corneliu Harasim, Adrian Botescu, şef Birou Controlul Calităţii Serviciului la SC Oil Terminal SA, Carmen Stroie, şef laborator la SC Ecodiesel SRL, Dumitru Vişan, Mihăiţă Calcan, Adrian Valentin Constantin, Gheorghe Ion şi Aurelian Cornel Neacşu.
Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al DNA, în perioada 2009-2010, gruparea coordonată de Racz s-a folosit pentru realizarea fraudei de un antrepozit fiscal din Slobozia, SC Texas Group Oyl SRL, al cărui administrator, Florin Ciocoi, un tânăr cu doar două clase primare, a acceptat să le intre în joc şi să falsifice registrele contabile.
Astfel, sub pretextul fabricării unui produs finit, petrotex, pentru care acciza este mult mai mică, firma a achiziţionat motorină tip Euro 5 în regim suspensiv de accize. Concomitent, Ciocoi a evidenţiat în contabilitate achiziţii fictive de păcură neconformă de la firme fantomă, chipurile ca materie primă necesară fabricării de petrotex.
În continuare, pe baza unor documente contabile false, în contabilitatea Texas Grup Oyl Slobozia au fost înregistrate vânzări de petrotex către firme "fantomă", însă în realitate motorina tip Euro 5 a fost comercializată fără plata accizelor către societăţi comerciale care deţin staţii de distribuţie carburanţi din judeţele Sibiu, Botoşani şi Brăila, prin intermediul unor alte societăţi "fantomă".
"În majoritatea situaţiilor, firmele "fantomă", cu sedii în România, Bulgaria şi Ungaria, au fost constituite în mod special pentru a crea aparenţa de legalitate a acestui circuit infracţional", au constatat anchetatorii.
Banii obţinuţi din tranzacţii erau plimbaţi tot prin conturile unor alte firme fantomă, controlate de grupare, şi scoşi în final pe baza unor justificări fictive cum ar fi achiziţia de cereale sau fier vechi sau ca datorii către persoane fizice.
Plus de asta, din monitorizări, procurorii DNA au descoperit că Racz a perceput şi taxe de protecţie de la patronul unei societăţi din Slobozia: în prima fază, 15.000 de euro lunar, iar apoi 15% din beneficii săptămânal. În schimbul banilor, afaceristul a promis că va interveni pe lângă funcţionari din cadrul Gărzii Financiare şi din cadrul Vămii pentru a-i asigura protecţie cu ocazia controalelor.
"Întrucât denunţătorul nu a fost de acord cu această propunere, Racz Peter Attila i-a propus să folosească antrepozitul său fiscal, prin intermediul căruia acesta urma să vândă motorină achiziţionată fără plata accizei, cu justificarea introducerii acesteia într-un produs. Suma astfel obţinută urma să fie împărţită între ei şi funcţionari din cadrul Vămii şi Gărzii Financiare", se mai arată în comunicat.
Prejudiciul creat de grupare bugetului de stat se ridică la 87.386.308 lei, echivalentul a peste 20 milioane de euro, reprezentând accize, TVA şi impozit pe profit, sumă cu care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant legal al Statului Român, s-a constituit parte civilă.
La data de 26 iulie 2011, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea lui Racz Attila, măsură înlocuită pe 22 septembrie obligarea de a nu părăsi ţara, iniţial pe 30 de zile şi prelungită ulterior.