Plagiator la pătrat: Bodog şi-a scos "adeverinţă" de autor de la doctoriţa Daina, care de ruşine a fugit în concediu

Cu cât maimuţa se caţără mai sus în copac, cu atât se vede mai bine ce are sub coadă. Doar Florian Bodog, ajuns din simplu asistent medical şi student întârziat la Medicină ditamai profesorul universitar şi ministru al Sănătăţii, pare ori să nu ştie, ori să nu-i pese.

După ani întregi de-a lungul cărora BIHOREANUL a arătat că palmaresul profesional al celui mai faimos "Dottore" local este mincinos, o cunoscută jurnalistă din Bucureşti, Emilia Şercan, specializată în "vânătoarea de plagiatori", a dovedit încă o dată că Bodog e hoţ de doctorate. Analizându-i a doua teză, a demonstrat că ea este doar compilarea a trei cărţi cu alţi autori, pe care ministrul şi i-a "fidelizat" ori, pur şi simplu, cum e cazul subalternei sale de la FMF, Lucia Daina, i-a speriat cu influenţa sa.

Portret de parvenit

La cât a scris BIHOREANUL despre el, Florian Bodog trebuia să fie de mult doar o pagină ruşinoasă din istoria medicinei şi a Universităţii orădene. Intrat la FMF la 20 de ani şi component al primei promoţii, Bodog şi-a croit drum băgându-se sub pielea decanului Mircea Ifrim, căruia îi servea inclusiv ca şofer, şi a rectorului Teodor Maghiar, cooptându-i unul din fii, pe Adrian Maghiar, ca naş al uneia din fiicele sale.

În ’97, nici nu i se uscase cerneala pe diploma de absolvire, că Bodog a devenit doctorand, iar în 2001 doctor în medicină, cu o lucrare despre pancreatita acută, fără nicio legătură cu specializarea de chirurgie estetică abia începută în acelaşi an. Culmea e că, între timp, la doar un an după terminarea facultăţii, Bodog era şi preparator universitar, după încă unul asistent, iar după alţi doi, în 2002, şef de lucrări, pentru ca în 2008 să-şi tragă al doilea doctorat, în management, plus gradul de conferenţiar, în 2013 ajungând, cu o listă de lucrări inexistente ori copiate, profesor şi conducător de doctorate.

Orice om de bun-simţ s-ar întreba când a acumulat Bodog atâta ştiinţă, mai ales că în paralel PSD îl pusese şi director peste Spitalul Judeţean (2010), deenind apoi consilier al ministrului Ritli Ladislau, iar în 2012 decan al FMF şi director în Minister. Bunul simţ nu este, însă, prezent în această fulminantă "poveste de succes" a unui ins ajuns - în plus - senator şi preşedinte al PSD Oradea.

Doctorat ascuns

În primăvara anului trecut, având informaţia că primul doctorat, cel obţinut în 2001 la Oradea cu teza "Implicaţii anatomo-clinice, patologice şi terapeutice în pancreatita acută" sub coordonarea prof. George Ionescu şi a aceluiaşi Ifrim (care "recicla" lucrările altora pentru a produce noi doctori, după cum singur a recunoscut), era de fapt un plagiat, BIHOREANUL a solicitat-o Bibliotecii şi Şcolii Doctorale a Universităţii, unde însă aceasta pur şi simplu nu există. Apoi, în condiţiile în care unicul exemplar arhivat la Biblioteca Naţională din Bucureşti poate fi studiat doar la sala de lectură, deci imposibil de testat antiplagiat, BIHOREANUL i-a cerut-o lui Bodog însuşi.

Iniţial, acesta a promis că o va pune la dispoziţe, susţinând că nu are niciun motiv să-şi ascundă opera. Ulterior, a tras de timp trei luni, iar în final a susţinut că nu mai găseşte singurul exemplar pe care îl deţinuse, fiindcă l-ar fi împrumutat cuiva. Tot el a declarat că are o variantă electronică, dar în cele din urmă n-a oferit-o nici pe aceasta, pretextând că nu e "varianta oficială". De atunci, tăcere sau, în cel mai bun caz, victimizare politică.

Lovitură de măciucă

Duminică, pe 8 octombrie, jurnalista Emilia Şercan, de la Press One, i-a administrat o nouă corecţie lui Bodog, demonstrând că al doilea doctorat, început în 1998 la Oradea (deci la un an după absolvirea facultăţii) şi finalizat în 2008 la Universitatea de Vest Timişoara, cu titlul "Managementul şi marketingul unităţilor sanitare", este plagiat cel puţin în proporţie de două treimi, 147 din cele 232 de pagini fiind reproduse cuvânt cu cuvânt din alte cărţi.

Una din cele trei surse este cartea "Management: de la teorie la practică", publicată de Viorel Cornescu, Paul Marinescu, Doru Curteanu şi Sorin Toma în 2003 la Editura Universităţii din Bucureşti, din care Bodog a subtilizat 47 de pagini. A doua (55 de pagini) este "Managementul calităţii serviciilor de sănătate", publicată în 2002 la Editura Coresi din Bucureşti de Petru Armean, pe atunci şef de lucrări la FMF Oradea, acum decan al Facultăţii de Moaşe din Bucureşti, membru în comisia care în 2013 îl făcuse pe Bodog conducător de doctorate şi - surpriză! - consilier al acestuia la Minister.

A treia "sursă" este "Manual de management sanitar", publicat în 2007 la Editura Universităţii din Oradea de Lucia Daina, conferenţiară la FMF şi directoare medicală a Spitalului Judeţean. De la aceasta, "Dottore" a copiat 62 de pagini, inclusiv un întreg capitol ("Consideraţii generale privind sistemele de sănătate"), plus informaţii din "Analiza stării de sănătate a populaţiei din municipiul Oradea în anul 2004", realizată de Direcţia de Sănătate Publică Bihor, unde doctoriţa lucra în acea vreme. Pentru a masca plagiatul, Bodog n-a citat sursele, indicând la notele de subsol ca biografie lucrări fără nicio legătură cu cele care l-au "inspirat"!

Forţă de reacţie rapidă

Abordat de Emilia Şercan, consilierul ministrului, Petru Armean, s-a declarat surprins. "Nu pot să cred că au fost copiate pagini întregi şi nu au fost citate. O să vorbesc cu dl ministru când o să ne întâlnim", a spus el, refuzând să-şi explice relaţia cu Bodog. Nu mai puţin uimită a fost şi orădeanca Daina: "Am avut discuţii cu dl Bodog, dar nu despre teza dumnealui. O să mă gândesc să văd dacă e ceva de făcut. Este o informaţie tare, aşa... de dimineaţă".

În aceeaşi zi, jurnalista i-a cerut şi lui Bodog un punct de vedere, însă acesta a tăcut până duminică seară, când a pus Biroul de presă al Ministerului să transmită un răspuns în care pretinde, cu tupeu, că de fapt ar fi "inspirat-o" pe Daina, care ar fi folosit notiţe scrise de el în timpul cercetărilor pentru doctoratul început în 2001 la Oradea şi finalizat în 2008 la Timişoara.

După ce în weekend venise acasă special în acest scop, Bodog a dat publicităţii şi o "adeverinţă" prin care Daina făcea "următoarele precizări": "Manualul reprezintă suport de curs pentru studenţi şi masteranzi şi are la bază note de curs elaborate din 2000 până în 2007 de un colectiv alcătuit din Prof. Dr. Armean Petru, Prof. Dr. Bodog Florian şi subsemnata. Aceste note nu au fost publicate anterior. Materialele legate de Management şi Sisteme de sănătate au fost elaborate de Prof. Dr. Bodog Florian şi mi-au fost puse la dispoziţie pentru elaborarea notelor de curs. Ulterior am avut acceptul pentru a le publica în manualul pentru studenţi, Domnia sa nedorind să figureze coautor. Menţionez că am mai colaborat cu Prof. Dr. Bodog Florian în diferite proiecte de cercetare".

I-au cedat nervii

Sursele BIHOREANULUI susţin că Daina, contrar celor susţinute în "patalamaua" dată lui Bodog, ar fi nu doar adevărata autoare a capitolelor incriminate din teza de doctorat a acestuia, ci chiar "negrişorul" care i-a compilat-o atât din propriul Manual, cât şi din celelalte două cărţi. "În acea vreme, Daina îi era direct subordonată lui Bodog la facultate. El profesor, ea conferenţiară. El ministru, ea directoare adjunctă de spital", a susţinut sursa, adăugând că femeia ar fi dat "declaraţia" sub presiune.

O ipoteză perfect plauzibilă, ţinând cont că dacă lucrurile ar fi stat cum le prezintă ministrul, femeia ar fi spus-o din start, când fusese contactată de jurnalistă şi s-a arătat surprinsă de descoperirea acesteia. Pe de altă parte, chiar dacă prin "adeverinţa" furnizată lui Bodog s-au acoperit amândoi, Daina s-a pus pe sine într-o postură jenantă, de persoană care şi-a însuşit munca altcuiva!

Cert e că ulterior, doctoriţa a cedat nervos. Toată săptămâna trecută, BIHOREANUL a căutat-o, personal şi telefonic, prin apeluri şi SMS-uri, ba şi prin intermediari, dar ca să scape de explicaţii şi-a scos concediu două săptămâni. "Este speriată şi vrea ca totul să se uite cât mai repede", a explicat un apropiat al doctoriţei. Ca şi cum toţi ar suferi de amnezie, iar impostura ar rămâne îngropată, după cele două săptămâni, pentru totdeauna...

La fel de cert este, însă, şi că Universitatea de Vest din Timişoara, unde Bodog şi-a luat al doilea doctorat, s-a autosesizat, anunţând că va analiza situaţia. Aşa că, adevărul poate ieşi totuşi la iveală, cu sau fără voia ministrului şi a femeii pe care a pus-o să-l "albească"...

REŢETA LUI "DOTTORE"
Titluri pe adeverinţe, nu pe lucrări

În septembrie 2016, BIHOREANUL dezvăluia că Florian Bodog şi-a obţinut fraudulos atât titlul de profesor, cât şi abilitarea care îi permite să conducă doctorate, fără să fi îndeplinit condiţia legală de a fi fost autor principal a cel puţin 6 lucrări ştiinţifice relevante, cotate ISI, burduşindu-şi dosarul de promovare cu 12 articole din care doar la 2 era principalul semnatar (pe teme fără legătură cu chirurgia estetică), 8 din ele datând din perioada 2012-2013, când era director în Minister, senator PSD şi decan FMF. Cum a fost posibil? Comisia care l-a uns profesor a fost alcătuită din persoane care figurau coautori pe o parte din lucrări, iar cea care l-a făcut conducător de doctorate din aceiaşi universitari, plus un ex-secretar de stat, Adrian Streinu Cercel, făcut Doctor Honoris Causa al Universităţii orădene chiar la propunerea lui Bodog.

La sesizarea BIHOREANULUI, Consiliul Naţional de Acreditare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare i-a retras abilitarea, fostul ministru al Educaţiei Mircea Dumitru semnând un ordin în acest sens, pe care însă Bodog l-a atacat la Curtea de Apel Oradea. Acum două săptămâni, instanţa i-a dat satisfacţie, motivând, între altele, că persoanele indicate drept autori principali au dat declaraţii scrise conform cărora adevăratul autor principal al articolelor era... ministrul. O reţetă repetată, iată, şi cu Lucia Daina!