"Portofoliul de proiecte a fost construit astfel încât să nu apară suprapuneri, iar obiectivele au fost propuse conform interesului fiecărei comunităţi", spune Ciprian Barna, directorul Zonei Metropolitane Oradea.
Planuri de viitor
Gestionarea unei localităţi, la fel ca a unei gospodării, se face pornind de la nevoile de bază: apă, curent, canalizare, drumuri. Marea provocare o constituie însă obiectivele specifice de care depinde dezvoltarea ulterioară. "Identificarea obiectivelor fiecărei comune în parte a durat 7 luni. Am organizat în fiecare comună mai multe grupuri de lucru: primarul cu consilierii locali şi funcţionarii publici, profesorii cu învăţătorii şi educatorii, oamenii de afaceri cu directorii de firme, poliţiştii cu preoţii şi tot aşa", spune Ciprian Barna (foto), directorul ZMO.
Obiectivele rezultate au fost apoi discutate la nivelul Zonei, pentru a evita situaţiile în care două localităţi vecine s-ar bate pentru aceeaşi investiţie şi ar pierde amândouă sau, mai rău, când un drum construit ca fiind important într-o comună s-ar opri brusc la intrarea în localitatea vecină. "Corelarea investiţiilor într-o strategie comună până în anul 2020 este foarte importantă, pentru că ne dă măsura dezvoltării unitare a întregii zone", spune Barna.
Pariul pe turism
Fiecare comună şi-a pus la bătaie atuurile. Borşul, de exemplu, mizează pe turism. "Avem deja gaz, canalizare şi străzi asfaltate. Acum trebuie să ne întărim economic prin încurajarea turismului de agrement", spune primarul Batori Geza. Comuna a preluat cele 6 hectare de teren ale fostului pichet grăniceresc, cu bălţi de pescuit şi clădiri administrative, şi vrea să le reabiliteze. "Vom transforma clădirile în capacităţi de cazare şi vom amenaja bălţile cu pontoane pentru a atrage pescarii", spune primarul.
Comunele sunt hotărâte să îşi pună în valoare potenţialul turistic astfel încât un vizitator să poată petrece o perioadă cât mai lungă de timp în ZMO. Astfel, Cetariu îşi doreşte un centru de conferinţe şi de agrement în zona lacurilor din Tăutelec, Orşorheiul plănuieşte un centru de cazare în Poiana Narciselor din Alparea, Paleul o tabără de copii în zona Săldăbagiu de Munte, iar Toboliul vrea să reintroducă în circuitul turistic Turnul Ciung.
Aquaparc de Sânmartin
Cea mai mare investiţie în turism o pregăteşte însă comuna Sânmartin. "Vom construi un aquapark pe platoul dintre Băile Felix şi Băile 1 Mai. Proiectul a fost aprobat la Bucureşti deja de trei ani. Dacă până în primăvară nu vin banii, ne apucăm noi de el", spune primarul Lucian Popuş (foto). Primăria a împărţit deja în cinci investiţia totală de 34 milioane de euro şi e hotărâtă ca în primăvară să demareze construcţia primei părţi. "Nu mai aşteptăm după nimeni. Vom investi 9 milioane de euro în bazine şi într-o bază de tratament, apoi vom continua pe măsură ce facem rost de alţi bani", zice Popuş.
Primarul se bazează pe circa 3 milioane de euro pe care le are de primit de la SCT Felix şi pe un credit antamat cu Banca Mondială.
Drum bun!
Dacă Sânmartinul trebuie să îşi atragă vizitatorii, Biharia stă chiar în calea lor. "Biharia este o locaţie excelentă pentru un centru logistic cu depozite şi facilităţi de transport, având în vedere că aici va fi nodul de urcare pe autostradă", spune Ciprian Barna. În plus, având în vedere tradiţia legumicultorilor din zonă, comuna vizează şi construcţia unui Centru de colectare a produselor agricole. Teoretic, fermierii şi-ar putea vinde aici produsele la un preţ cinstit, fără să mai fie la mâna intermediarilor.
Tot pe infrastructură mizează şi Sântandreiul, care îşi doreşte un drum ocolitor care să treacă printre Girişul de Criş şi Sântandrei, dinspre Oradea. Investiţia ar scoate traficul greu din centrul celor două localităţi, reducând poluarea, şi ar lega direct comunele Toboliu şi Borş, fără a mai ocoli 28 de kilometri prin Oradea. De altfel, Toboliul are un proiect şi mai ambiţios, pentru reabilitarea căii ferate dintre Oradea-Cheresig-Gyomaendrod (Ungaria), aşezând astfel comuna pe o axă ce ar putea sta la baza relansării economice.
Lumină din lumină
Dacă unele comune vor să reducă poluarea prin construcţia de drumuri ocolitoare, altele pariază pe energiile regenerabile. Oşorheiul pregăteşte construirea unui centru de afaceri destinat firmelor de profil. Investiţia, finanţată din fonduri transfrontaliere, se ridică la 700.000 de euro şi vizează ridicarea unei clădiri independente energetic.
Îmbrăcat în celule fotovoltaice, imobilul îşi va asigura singur necesarul de energie electrică şi termică. "Clădirea, unică în această parte a Europei, va avea două etaje şi o sală de conferinţe. Aici se va putea vinde tot ceea ce ţine de energiile regenerabile", zice Ioan Popa, primarul comunei.
Investiţia va fi dublată de proiectul pentru amenajarea unei ferme fotovoltaice pe o suprafaţă de 10 hectare, gândit în colaborare cu un investitor privat. "Noi venim cu terenul, iar asociatul cu investiţia. Dacă ne iese afacerea, comuna va avea curent electric pe gratis atât pentru iluminatul public, cât şi pentru cel al instituţiilor publice", zice Popa. Edilul spune că afacerea nu are de ce să dea greş. Strategia a fost stabilită, calculele au fost făcute, rămâne doar ca proiectul să fie pus în operă. Spre binele comunei, dar şi al întregii zone...
"Trebuie să visăm, pentru că dacă nu visăm nici nu facem nimic. Dacă i-ai fi spus cuiva în urmă cu 10 ani că Borşul va avea parc industrial, gaz la fiecare casă şi toate străzile asfaltate, ţi-ar fi râs în nas. Am visat, ne-am bătut pentru asta şi am reuşit"
Batori Geza, primarul comunei Borş
METROPOLA
251.570
de locuitori număra Zona Metropolitană Oradea, conform evidenţelor din 2010
ORADEA (TOT MAI) MARE
Creştem împreună!
Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Oradea pentru următorii 8 ani a fost stabilită în conformitate cu obiectivele municipiului reşedinţă de judeţ. Nava amiral rămâne, deci, Oradea. "Nu există nicăieri în lume zonă metropolitană care să se dezvolte dacă centrul urban nu are succes", spune Ciprian Barna, directorul ZMO.
Pentru a asigura premisele dezvoltării întregii zone, Oradea va pune accent pe atragerea de investitori în cele patru parcuri industriale aflate în diferite stadii de construcţie, aşezarea zonei pe harta capitalului prin relansarea Aeroportului şi creşterea gradului de civilizaţie prin extinderea reţelelor de apă, canalizare şi drumuri. Experienţa a dovedit că buna colaborare generează dezvoltare. Compania de Apă Oradea îşi extinde deja reţelele în localităţile vecine, comuna Borş împreună cu alte 7 localităţi şi-au înfiinţat propriul operator de salubritate, iar Oradea împreună cu Borş şi cu alte 3 comune sunt interesate să pună bazele unei firme de transport unice.