Producţia a fost oprită în aprilie, angajaţii au fost concediaţi în iunie, iar cazanele au fost predate în iulie. Electrocentrale Oradea este în faliment, atât doar că nu ştie.

"Instanţa ne-a stabilit o perioadă de încercare până în februarie 2017. Dacă până atunci nu cere nimeni falimentul societăţii, voi fi obligat să anunţ că planul de reorganizare din 2014 nu mai poate fi pus în aplicare", spune administratorul special Stănel Necula.

Boală lungă...

Electrocentrale a intrat în insolvenţă în august 2013. Prăbuşirea consumului de abur industrial, vânzarea în pierdere a gigacaloriei, sistarea subvenţiilor de la stat şi managementul păgubos al fostului manager Dragoş Gligor, care a cumpărat combustibil la suprapreţ şi a vândut ieftin certificatele de gaze cu efect de seră (GES) pentru a le răscumpăra scump, au adus CET-ul pe buza prăpastiei.

Cu datorii de peste 320 milioane lei, în condiţiile în care avea de încasat de la clienţi de zece ori mai puţin, Electrocentrale a intrat în blocaj când transportatorul de cărbune din Valea Jiului, Unicom Tranzit, i-a pus poprire pe conturi. CET-ul n-a mai putut plăti nici măcar salariile, aşa că primarul Ilie Bolojan i-a cerut insolvenţa. "Este singura soluţie", a declarat atunci edilul.

... moarte sigură

Stănel Necula, administrator special al CET"Importat" de Bolojan de la Brăila, unde falimentase CET-ul local, administratorul special Stănel Necula (foto) şi-a asumat relansarea societăţii alături de Casa de Insolvenţă Transilvania. În septembrie 2014, Necula a propus creditorilor un plan de reorganizare ce prevedea rambursarea în trei ani a 41,6 milioane lei din restanţele de 323,8 milioane lei. 87% din datorii urmau să fie şterse.

Creditorii garantaţi, Banca Transilvania (25 milioane lei), ANAF (3 milioane lei) şi angajaţii cu salarii neplătite (577.000 lei) urmau să fie singurii despăgubiţi integral. Creditorii bugetari, cum ar fi Ministerul Finanţelor, ar fi încasat doar 10 din 100 milioane lei, Primăria doar 1,5 din 14 milioane şamd. Creditorii chirografari, precum Complexul Energetic Oltenia, cu 76 milioane lei, sau Maestro Trading şi Unicom Tranzit, fiecare cu câte 44 milioane lei, rămâneau fără nimic.

Nemulţumit, Ministerul Finanţelor a contestat împărţeala şi după doi ani a obţinut promisiunea recuperării întregii sume, dar în iunie 2016 a votat tot împotriva planului. Adunarea Generală a Creditorilor a aprobat totuşi documentul, cu votul salariaţilor, furnizorilor indispensabili şi chirografarilor. Niciunii interesaţi de relansarea societăţii! Foştii angajaţi, primii plătiţi, doreau doar să-şi ia banii, iar foştii furnizori, care oricum nu primeau nimic, să-şi recupereze măcar TVA-ul de 24% la care le dă dreptul Codul Fiscal.

Planul a fost aprobat joia trecută de judecătorul sindic şi trebuie pus în aplicare până la următorul termen, în februarie 2017. După trei ani de insolvenţă, planul de redresare prin renegocierea tarifelor de combustibil, relansarea producţiei şi valorificarea bunurilor excendentare e însă expirat. "Nu poate fi implementat în forma propusă", recunoaşte Necula.

Belele în lanţ...

De altfel, situaţia Electrocentrale a ajuns atât de proastă încât nici proprietarul nu mai vrea salvarea societăţii. După cum se ştie, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a penalizat societatea în 2014 cu 33,4 milioane euro, câte 100 euro pentru fiecare din cele 334.000 certificate GES aferente anilor 2011-2013 depuse cu întârziere la Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene (EUTL). EUTL este o schemă de ajutor menită să determine operatorii poluanţi, de la oţelării la termocentrale, să se retehnologizeze sau să închidă porţile. Primăria a cerut instanţei anularea penalităţilor, AFM a solicitat înscrierea lor la masa credală, ambele părţi au pierdut procesul, iar conflictul a rămas deschis.

Eduard Florea, city manager OradeaAmenda a pus, însă, cruce companiei. Municipalitatea nu a mai ajutat CET-ul, conştientă că la ieşirea din insolvenţă va fi oricum falimentat de AFM. Rămasă fără lichidităţi după ce ANRE a mai venit anul acesta cu încă o veste proastă - rambursarea a 25 milioane lei din bonusul acordat necuvenit în 2014 - firma a fost abandonată. "Oraşul nu are bani să dea Electrocentrale", a motivat fostul city-manager Eduard Florea (foto).

Lăsată de izbelişte, societatea nu a depus la EUTL nici cele 787.263 certificate GES aferente anului 2014, aşa că, inevitabil, anul viitor va primi o nouă amendă-record. De data asta de 78,8 milioane euro!

Falimentul pas cu pas...

De fapt, tergiversarea insolvenţei a fost găselniţa prin care primarul Bolojan a prelungit viaţa CET-ului poluant pe cărbune până la finalizarea celui pe gaz construit din fonduri UE în curtea Electrocentrale. Primul pas a fost făcut în 2013 când, la propunerea edilului, Consiliul Local a desprins din CET societatea Termoficare, însărcinată cu transportul şi distribuţia agentului termic. Deşi independente, ambele firme au fost conduse de acelaşi Necula, în paralel şi administrator special la Electrocentrale, şi director general la Termoficare.

Lucrurile au trenat până în aprilie 2016, când necesarul de apă caldă a oraşului a început să fie asigurat de centrala pe gaz, iar cea pe cărbune a fost închisă definitiv. În iunie, majoritatea salariaţilor şi-au primit preavizele, o parte mutându-se la Termoficare, însărcinată de Consiliul Local să administreze noua centrală. O lună mai târziu proprietarul a transferat Termoficare şi celelalte mijloace de producţie, cazane şi turbine, pentru a se putea licenţia ca producător de energie termică şi electrică, iar vechiul CET a rămas fără nicio activitate. Săptămâna trecută, Electrocentrale "funcţiona" cu 14 salariaţi, angajaţi cu 2 ore/zi, şi avea în proprietate doar halde de cenuşă, utilaje vechi, piese de rezervă din anii ’60 şi resturi de combustibil.

Şi concediaţi şi cu banii luaţi...

De fapt, Electrocentrale nu are bani să-şi plătească nici obligaţiile faţă de foştii angajaţi. După ce a disponibilizat 135 salariaţi cu promisiunea că le va acorda, după vechime, între 4 şi 8 salarii compensatorii de minim 1.500 lei, CET-ul a plătit doar trei tranşe. "Începând din noiembrie s-au sistat plăţile, pe motiv că nu există banii necesari. Domnul Necula, personaj venit să distrugă fostul CET, cum de altfel a reuşit performanţa şi cu cel din Brăila, ar fi fost normal să asigure un fond de rezervă", au reclamat BIHOREANULUI, pe e-mail, cei afectaţi.

Toma Tamas, fost angajat al CET Oradea"Am lucrat ani de zile, vara în praf de nu vedeai la cinci metri, iarna în frig de îţi îngheţau degetele. Vreau doar ce mi se cuvine", spune Toma Tamaş (foto), fost angajat al CET. Bărbatul s-a angajat între timp, dar îşi aşteaptă plăţile compensatorii. "Am 550 lei rată pe lună, un copil la facultate şi o soţie pensionară de boală. Banii ăştia m-ar fi ajutat să trec peste iarnă", zice el.

Împrăştiaţi, foştii colegi nu reuşesc să se adune nici măcar pentru un protest simbolic. Tot ce pot e să spere că creditorii Electrocentrale vor aproba săptămâna aceasta vânzarea "bunurilor excedentare" şi că, astfel, vor mai primi nişte bani. Relansarea Electrocentrale este, de fapt, o sărăcire în toată regula. Ca să mai poată trăi, CET-ul vinde ce are prin casă...


EU, NU!
Fuga de răspundere

Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru falimentul inerent al Electrocentrale. Primarul Ilie Bolojan, care a avizat proiectele de hotărâri privind transferul noii centrale pe gaz şi a cazanelor din vechiul CET la Termoficare, lăsând Electrocentrale fără activitate, spune, senin, că decizia nu i-a aparţinut: "E ca la o firmă. Primăria este doar executivul, care face propuneri. Decizia a aparţinut Consiliului Local".

La rându-i, administratorul special Stănel Necula zice că a făcut tot posibilul să ţină CET-ul în viaţă. "Am renegociat preţurile la combustibil, facem reevaluări pentru valorificarea bunurilor excedentare, dar este limpede că producţia de energie electrică şi termică nu poate fi reluată". Altfel spus, CET-ul va muri de moarte bună...