O corabie care nu ştie unde vrea să ajungă nu acostează nicăieri, spune un proverb. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Oradiei este, din această perspectivă, ca o foaie de parcurs.
"SIDU dă direcţia de dezvoltare a oraşului, nu doar prin atragerea de fonduri europene, ci şi prin creionarea proiectelor care vor fi finanţate din bugetul local", explică directorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI), Marius Moş. Iar documentul cuprinde peste 400 de proiecte, în valoare totală de 1,8 miliarde euro!
Strategii cu unanimitate
La finele lunii ianuarie, Consiliul Local a aprobat cu unanimitate de voturi şi fără comentarii trei documente de o importanţă strategică pentru viitorul Oradiei şi al Zonei Metropolitane Oradea: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) şi Planul pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC).
Documentele, creionate pe baza precedentelor strategii, îmbunătăţite cu noile obiective ale oraşului şi elaborate prin focus-grupuri cu diferiţi specialişti, au fost redactate de asocierea firmelor FIP Consulting şi Romactiv Business, pentru suma de 678.000 lei, provenită în proporţie de 98% din fonduri europene. "O condiţie esenţială ca să poţi obţine finanţare europeană este ca proiectele pe care le vizezi să fie în concordanţă cu cele cuprinse în strategiile de dezvoltare locale, regionale şi naţionale", spune directorul DPMFI, Marius Moş.
ZMO vrea drumuri...
Cap la cap, SIDU, care integrează celelalte două documente strategice, cuprinde la nivelul Zonei Metropolitane Oradea 738 de proiecte prioritare, cu un buget estimativ de 4,8 miliarde euro. Dintre acestea, lista de priorităţi a Oradiei numără 400 de obiective însumând 1,8 miliarde euro.
Lista ZMO - după punctajul maxim obţinut în funcţie de modul în care fiecare obiectiv se încadrează în strategiile generale, răspunde nevoilor comunităţii, continuă proiecte deja începute şi alte criterii - este deschisă de lucrări de infrastructură. În capul ei figurează construirea inelului ocolitor al ZMO (430 milioane euro) şi a drumului de centură a comunei Biharia (10,6 milioane euro), urmat de drumul de legătură între Paleu şi Biharia (6 milioane euro), respectiv un drum nou care să lege cartierul Grigorescu din Oradea de comuna Nojorid (9,2 milioane euro).
... Oradea vrea de toate
La nivelul municipiului reşedinţă de judeţ lista e deschisă, la egalitate de puncte, de proiectele pentru reamenajarea parcurilor Libertăţii, I.C. Brătianu, 22 Decembrie şi Cetăţii, fiecare în valoare de 10,7 milioane euro.
În ordine descrescătoare, urmează achiziţia a 60 de autobuze ecologice (24,9 milioane euro), amenajarea unei piste pentru biciclişti în strada Traian Blajovici (3,4 milioane euro), continuarea reabilitării zidurilor Cetăţii (104 milioane euro) şi a sistemului de termoficare (34,8 milioane euro).
Pe listă se mai regăsesc construirea viitorului spital de boli infecţioase (128,3 milioane euro), amenajarea grădinii termale Ioşia (23,8 milioane lei), construirea pasajelor subterane de la magazinul Crişul (14,8 milioane euro) şi proiectul integrat de mobilitate urbană Tudor Vladimirescu - Meşteşugarilor (20 milioane euro), ce include lărgirea străzii Vladimirescu la patru benzi şi amenajarea de pasaje subterane la intersecţia cu străzile Decebal şi Oneştilor, precum şi construirea unui pasaj suprateran peste şoseaua de centură şi linia ferată în continuarea străzii Meşteşugarilor. "Strategia trebuie să fie acoperitoare", argumentează city-managerul Mihai Jurca (foto).
"Mă şochează!"
Specialiştii consultaţi de BIHOREANUL nu văd, însă, cu ochi buni beţia de cifre din strategie. "Modul în care aruncăm cu sute de milioane de euro mă şochează", spune consultantul în afaceri Liviu Sav (foto).
Fost vicepreşedinte al Asociaţiei Firmelor Bihorene, stabilit în Graz (Austria), oraş similar ca dimensiuni Oradiei, de unde fostul primar Ilie Bolojan s-a inspirat în domenii diferite, de la gestionarea parcărilor la organizarea instituţiilor culturale, Sav e de părere că strategia, cu cifre şi aşa impresionante, păcătuieşte prin omiterea costurilor ascunse, mult mai mari. "Toate proiectele au nevoie de bani pentru mentenanţă, reabilitare şi apoi dezafectare, pe care nu le ia nimeni în calcul".
Consultantul exemplifică cu pasajul pe sub bulevardul Magheru - unde crede că problema traficului s-ar fi rezolvat prin simpla interzicere a virajului la stânga - şi cu proiectele viitoarelor pasaje subterane din bulevardul Decebal, Piaţa Bucureşti (foto jos) şi Centrul civic: "În Graz există doar două pasaje, în zone foarte aglomerate, pentru că întreţinerea lor costă. De altfel se şi vede cum arată pasajele orădene. La cel de la gară numai că nu le-a căzut trecătorilor tavanul în cap!".
"Ne furăm căciula!
Liviu Sav zice că Primăria ar fi trebuit să îşi aleagă priorităţile mult mai atent. "Peste 10-20 de ani aceste investiţii vor fi o ruină, fără să fi adus nimic în plus oraşului. Cetatea Oradea se dovedeşte deja o investiţie inutilă. În afară că este o investiţie imobiliară a Primăriei, care a scos de acolo toate funcţiunile prevăzute în proiect, n-a produs nimic", spune consultantul.
"Există un amalgam de direcţii şi nimic concret, viabil. N-aş avea o problemă că vrem să facem din Oradea oraş turistic, dar atunci hai să transformăm Palatul Primăriei în hotel de 5 stele, cu cazino şi toate facilităţile, să umplem centrul de baruri şi baluri, să facem ceva care să personalizeze oraşul!", zice Sav.
Consilierul în afaceri este de părere că strategia, aşa cum este, va încetini dezvoltarea oraşului. "Ne furăm singuri căciula. Din păcate, dezinteresul companiilor aeriene este un indicator fantastic faţă de atractivitatea şi puterea de cumpărare a oraşului Oradea", spune Sav.
Oradea, gâfâie!
O părere similară are şi fostul city-manager, Dacian Palladi (foto): "Modelul de dezvoltare a Oradiei gâfâie, fără să se întrevadă în planurile oraşului seminţele viitorului". Analiza consultantului în afaceri este usturătoare. "Oraş industrial n-avem nicio şansă să fim, că n-am mai văzut picior de investitor de ani de zile, elevii străluciţi din Oradea pleacă la facultăţi în Cluj, Timişoara sau în străinătate, iar viaţa devine tot mai scumpă pentru orădeni fiindcă oraşul este victima propriului marketing", zice Palladi.
Potrivit acestuia, strategia Primăriei păcătuieşte din start pentru că nu ia în calcul realităţile de peste 10-20 de ani. "România, şi Oradea este la fel, are o populaţie cu vârsta medie de peste 42 de ani. Dacă luăm în calcul că în 20 de ani peste 60% din populaţie va avea peste 60 de ani, trebuie să facem de pe acum trotuare mai late, cu borduri înclinate, să poată intra cărucioare. În schimb, dacă vrem să întinerim populaţia oraşului, trebuie să vedem cum putem atrage urgent 20.000 de tineri, şi spre asta să ne orientăm, altfel peste câţiva ani va fi prea târziu", spune Palladi.
Oradea, nu orădenii!
Fost director al Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, care a pus bazele parcurilor industriale locale, în prezent director al unei firme germane cu producţie în Şoseaua Borşului, Delia Ungur (foto) este de părere că strategia de dezvoltare a Oradiei ignoră tocmai orădeanul. "După sute de milioane de euro investite din proiecte europene şi încă pe atâtea programate, orădeanul de rând nu simte cu nimic o creştere a calităţii vieţii. Da, sunt mai multe restaurante, cafenele şi hoteluri, dar tot mai puţini orădeni îşi permit să şi intre în ele", spune Ungur.
Analizând obiectivele propuse în strategie, directoarea este de părere că Oradea nu şi-a cristalizat o direcţie anume, fapt pentru care are toate şansele să eşueze. "În 2008, oraşul a pus accent pe dezvoltarea industrială, pentru a recupera cele 10.000 de locuri de muncă pierdute. Ulterior, a avut loc o reorientare spre turism, iar acum tot ce văd este o susţinere a dezvoltărilor imobiliare. Politica de densificare este, însă, doar în folosul proprietarilor de blocuri, nu al orădeanului".
La fel ca Liviu Sav şi Dacian Palladi, Delia Ungur şi-ar dori investiţii mai puţin costisitoare în tuneluri şi betoane, şi mai orientate spre creşterea calităţii vieţii populaţiei. Pentru că, până la urmă, dezvoltarea Oradiei ar trebui făcută în interesul orădeanului, nu împotriva lui...
DEZBĂTUTE PE ŞEST
"Vă rugăm să ne consultaţi!"
Documente strategice de o importanţă deosebită ale oraşului, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) şi Planul pentru Energie Durabilă şi Climă (PEDC) au trecut prin Consiliul Local Oradea fără nicio dezbatere, iar prin mediul public fără vreun ecou deosebit.
Cea mai bună dovadă o constituie faptul că Asociaţia Consiliul Consultativ Cetăţenesc Bihor a cerut vinerea trecută Primăriei Oradea să organizeze o dezbatere publică a PMUD, la o săptămână după ce acesta a fost deja adoptat. "Vă daţi seama câtă publicitate a făcut Primăria celor trei strategii dacă nici măcar nu am aflat că au fost adoptate", a declarat pentru BIHOREANUL unul dintre membrii asociaţiei.
Consiliul Consultativ Cetăţenesc a cerut Primăriei înfiinţarea unei structuri "pentru relaţia cu mediul asociativ" şi luarea asociaţiei în evidenţe ca partener de dialog: "Ne manifestăm deschiderea pentru realizarea unor consultări prealabile atunci când se impune, programe şi activităţi comune, aşa cum este firesc să se întâmple în anul 2022".