Primarul orașului ungar Debrețin, aflat la nici 70 de kilometri de Oradea, a cerut public companiei chineze Semcorp, care produce componente pentru bateriile automobilelor electrice, să își închidă fabrica și să părăsească orașul, după ce autoritățile au descoperit noi probleme de mediu în zona unității.
„Semcorp și-a încălcat toate angajamentele asumate față de oraș și față de locuitorii săi”, a declarat edilul László Papp. „Activitatea companiei nu mai este binevenită în Debrețin”, a adăugat acesta, cerând firmei chineze „să remedieze daunele provocate mediului și apoi să își mute fabrica din Debrețin”.
Poziția primarului este cu atât mai surprinzătoare cu cât același László Papp s-a numărat, în ultimii ani, printre principalii susținători ai transformării Debreținului într-un centru european al industriei bateriilor, proiect promovat intens de fostul guvern al lui Viktor Orbán și construit pe investiții chineze de miliarde de euro.
Declarația edilului Fidesz din Debrețin marchează o schimbare de atitudine față de ceea ce era considerat până de curând unul dintre motoarele economiei ungare. După ani în care guvernul condus de Viktor Orbán a încurajat masiv investițiile chineze din acest sector, noua putere instalată la Budapesta anunță că protecția mediului va prevala în fața intereselor economice, iar companiile care încalcă legea riscă să fie închise.
De la proiect strategic...
Începând din 2021, guvernul Fidesz condus de Viktor Orbán a mizat puternic pe atragerea investițiilor asiatice în industria bateriilor, în încercarea de a transforma Ungaria într-un hub european al mobilității electrice.
Potrivit datelor oficiale ale guvernului ungar, în numai câțiva ani au fost atrase investiții de aproximativ 26 de miliarde de euro, în special din China și Coreea de Sud. Debrecen a devenit principalul beneficiar al acestei politici, găzduind proiecte ale unor giganți precum CATL - unul dintre cei mai mari producători mondiali de baterii - și Semcorp, producător de separatoare pentru baterii litiu-ion.
În 2021, Semcorp anunța construirea la Debrețin a primei sale fabrici din afara Chinei, investiție estimată la aproximativ 65 de miliarde de forinți (circa 210 milioane de euro), sprijinită inclusiv prin subvenții consistente acordate de statul ungar și prezentată drept o investiție strategică pentru economia țării. Fabrica urma să creeze peste 400 de locuri de muncă.
... la scandal de mediu
Entuziasmul inițial a început însă să se erodeze pe măsură ce au apărut incidentele de mediu.
În cazul Semcorp, autoritățile din județul Hajdú-Bihar au suspendat săptămâna trecută activitatea fabricii după ce analizele efectuate în puțurile de monitorizare au indicat depășiri ale valorilor admise pentru numeroase metale și metaloizi, între care aluminiu, bariu, zinc, cadmiu, cobalt, crom, litiu, mangan, nichel, plumb, cupru, fier și arsenic. Compania a fost obligată să suporte lucrări de remediere, monitorizare permanentă și costurile procedurilor administrative, iar autorizația de funcționare a fost suspendată.
În ultimele luni, și fabrica CATL din Debrețin a intrat în atenția autorităților, după ce s-a constatat evacuarea necorespunzătoare a unor ape reziduale, fiind dispuse măsuri administrative și investigații suplimentare privind respectarea normelor de mediu. Autoritățile locale au precizat că, potrivit analizelor disponibile, alimentarea cu apă potabilă a orașului nu a fost totuși afectată, deoarece aceasta provine din surse aflate la mare adâncime și izolate de zona industrială.
Proteste încă de la început
De altfel, opoziția față de dezvoltarea accelerată a industriei bateriilor nu este nouă. Încă din 2022 și 2023, mii de locuitori din Debrețin și din localitatea vecină Mikepércs au protestat împotriva construirii fabricilor chineze, invocând consumul foarte mare de apă, riscurile de poluare a pânzei freatice, lipsa de transparență și efectele asupra calității vieții.
Protestele au fost atât de ample încât inclusiv primarul Fidesz al comunei Mikepércs s-a pronunțat împotriva proiectului, iar autoritățile locale au fost nevoite să organizeze audieri publice tensionate.
La acea vreme, însă, guvernul Orbán a continuat să susțină fără rezerve dezvoltarea sectorului, considerând industria bateriilor unul dintre pilonii viitoarei economii ungare.
Schimbare de direcție
Victoria electorală a alianței conduse de Péter Magyar, liderul formațiunii Tisza, a schimbat însă radical discursul oficial.
Noul ministru ungar al Mediului, László Gajdos, a declarat că dezvoltarea industrială nu mai poate avea prioritate în detrimentul protecției mediului și a avertizat că fabricile care încalcă în mod repetat legislația vor fi închise. El a anunțat, totodată, intenția guvernului de a introduce unele dintre cele mai severe sancțiuni de mediu din Europa.
În acest context, apelul lansat de primarul Debreținului către Semcorp este privit ca un moment simbolic: orașul care a devenit emblema strategiei lui Viktor Orbán de atragere a investițiilor chineze în industria bateriilor este acum și locul din care vine una dintre cele mai dure reacții împotriva unei astfel de investiții.
Pentru Oradea și județul Bihor, evoluțiile din Debrețin sunt urmărite cu interes, atât din perspectiva proximității geografice, dar și prin prisma faptului că dezvoltarea industrială a orașului ungar a fost adesea invocată în ultimii ani drept model de atragere a marilor investiții străine în regiune.