Aho, aho, copii şi fraţi,

Staţi şi nu ne demolaţi

Coşmelii şi locuinţe,

Garaje şi dependinţe!

C-a venit mai an

Badea Bolojan

Să exproprieze,

Ca să demoleze

Case mândre tare

Pentru o parcare.

Cel ce l-a schimbat,

Birta, al lui gealat,

S-a pus de îndat’

Tot pe demolat.

Face fără milă

Un drum drept prin vilă

Şi toarnă beton

În stil Secession. 

Pesediştii zbiară

Şi secţia maghiară

Că al nost’ oraş

Este pe făraş,

Că este un plan,

Vor teren viran

Şi fără copaci.

Dar n-ai ce să-i faci,

Stânga pierde clar

Cu Mang şi Madar.

UDMR-ul iar

Cu un şef husar.

Dar Oradea creşte,

Lumea se-mbulzeşte

Să se mute aici,

Să-şi coate servici.

Avem autostradă,

Să ieşim din ţară,

Parcuri faine, şcoală

Şi apă termală.

Vin oameni puhoi,

Se stabilesc la noi,

Nu mai vor de-acia

Să plece-n România.

De-i aşa de rău,

Nu-i înţeleg, zău,

De ce le e dor

Să vină-n Bihor?!

Anul care vine 

Va fi mult mai "bine":

Ne-a izbi pe tăţi

La utilităţi

Şi-om avea necaz

Cu preţul la gaz,

Inflaţia a fi mare,

Bani mai mulţi pe ţoale,

Mâncare mai scumpă

Şi muncă mai multă.

Dar ne vaccinăm

Proşti să nu votăm,

Că orice partid

E un fel de Covid!