Începând de joi, orădenii au la dispoziţie un spaţiu numai al lor pentru conferinţe, dezbateri şi seminarii. În cadrul unui proiect naţional al Fundaţiei Progress, biblioteci judeţene din întreaga ţară, inclusiv cea din Bihor, au răspuns ideii de amenajare a unor Cuiburi ale Democraţiei, adică săli pentru ONG-urile locale şi pentru cetăţenii care doresc să-şi exprime opiniile într-un mediu prietenos şi organizat.

Premizele: cetăţeni nemulţumiţi

Proiectul, denumit "Al treilea spaţiu al cetăţeniei active", a presupus organizarea unui grup de voluntari, pregătiţi apoi cu noţiuni primare privind însemnătatea democraţiei, respectiv implicarea în viaţa comunităţii.

Iniţiativa a pornit după ce Fundaţia Progress, care a preluat efectele implementării programului Biblionet în bibliotecile publice din România, prin care acestea au fost dotate cu calculatoare şi acces la internet, a primit, în 2013, un raport realizat în ţară, din care rezulta că un procent de doar 5% din populaţia României a semnat vreodată o petiţie, respectiv 97% din populaţie se arată nemulţumită de viaţa comunităţii. ONG-ul a mai constatat că există un număr mare de persoane care doresc să aibă loc schimbări în societate, dar nu se arată pregătite să se implice personal şi că cei ce doresc să se implice sau să ia parte la dezbateri privind viaţa comunităţii nu au locuri special amenajate pentru astfel de activităţi. Aşa s-a născut proiectul "Al treilea spaţiu", iniţiatorii socotind că primele două spaţii sunt locul de muncă şi locuinţa.

Cuibul Democraţiei din Oradea a fost inaugurat joi, iar festivitatea a cuprins două momente: prezentarea proiectului, respectiv o dezbatere privind rolul ONG-urilor în municipiul Oradea.

Sediul cuibului este la etajul al doilea al Bibliotecii, sala fiind folosită în trecut pentru prelucrarea fondului de carte. "Acum este un spaţiu al cugetului liber", a precizat Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" Bihor.

Cuib, nu club

Ovidiu Ana, reprezentant al Fundaţiei Progress şi trainerul voluntarilor în cadrul cursului de cetăţenie activă, a prezentat un scurt istoric al programului, amintind şi acesta că acest spaţiu a fost creat întâi pentru cetăţeni. "Oamenii pot veni aici să discute, să vadă cum să pună problema în cazul adresării către instituţiile statului", a declarat Ovidiu Ana. Totodată, Cuibul Democraţiei e "un spaţiu în care cetăţenii vin, învaţă, devin cetăţeni activi şi fac din oraşul lor unul mai bun".

Acesta a oferit şi explicaţii privind denumirea spaţiului. "De ce Cuib şi nu Club? Clubul ar fi selectiv, iar în Cuib poate veni oricine". Ideea din spatele denumirii vine de la cuibul de lectură de la biblioteca publică din Cleveland.

Coordonatorul orădean este Paul Zoţ, angajat al Bibliotecii. Fiecare proiect local a beneficiat de o sumă de 1600 de euro pentru amenajarea sălii.

Iniţiativa a fost apreciată şi de Dimitrie Muscă, directorul general economic al Consiliului Judeţean Bihor, instituţie de care aparţine Biblioteca Judeţeană. Acesta a amintit de neîncrederea de care se bucură partidele politice din România, respectiv creşterea gradului de încredere în ONG-uri, asemănând această situaţie cu cea din SUA. "Aici să vină oamenii să dezbată (…) aici să venim cu idei, să dezbatem, să impunem idei", a conchis reprezentantul CJ Bihor.

ONG-urile şi oraşul

Partea a doua a întâlnirii, dezbaterea, a fost moderată de studentul Marius Deaconu, totodată membru al Cuibului. Acesta s-a referit la rolul de "parteneri de discuţie" al ONG-urilor, care ar trebui să aibă între principalele subiecte perspectiva mutării Muzeului Ţării Crişurilor în cetate, crearea unui forum al dezbaterii publice, promovarea istoriei cetăţii Oradea, formarea cetăţenilor înspre o deschidere mai mare înspre cultură ori subfinanţarea ONG-urilor.

La dezbatere au fost prezente Fundaţia Academia Civică, Asociaţia Culturală Morăriţa, Astroclub Meridian 0, Uniunea Artiştilor Plastici Bihor, Asociaţia Vatra Românească, Asociaţia "Gheorghe Şincai" a studenţilor în Istorie, Asociaţia Tikvah, Aqua Crisius şi Asociaţia Femeilor pentru Educaţie Antreprenorială şi Dezvoltare.

Sala de la etajul doi al Bibliotecii poate fi folosită în scop non-profit, în baza unei programări la secretariatul instituţiei.