Creşte presiunea pe frontierele de nord-vest - arată bilanţul activităţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, prezentat joi de către şeful instituţiei, chestorul Marin Bondar, şi de purtătorul de cuvânt, comisarul şef Laura Bondar - motivul fiind creşterea fenomenului migraţiei ilegale.

Migraţiune în dublare

În primele şase luni ale anului în curs, a arătat chestorul Bondar, pe raza de competenţă a ITPF Oradea (pe aproximativ 300 kilometri de graniţă româno-ungară, din judeţul Arad până în Satu Mare), au fost identificate 947 persoane care încercau să treacă ilegal graniţa, cu 163 mai multe decât în primul semestru al anului trecut, dintre care 617 pe frontiera verde, iar 330 în punctele de trecere a frontierei amenajate.

Ca urmare, dacă în primele şase luni ale anului trecut se înregistra o creştere cu 32% a fenomenului migranţiei ilegale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, în primul semestru din 2017 creşterea este de 63% prin raportare la aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cauza, a explicat şeful ITPF, este redesenarea fluxului de migranţi dinspre Serbia spre România după ce autorităţile ungare au ridicat un „gard antimigranţi” la graniţa sârbo-ungară, precum şi a faptului că majoritatea migranţilor provin din Centrul de cazare de la Timişoara, care încearcă să ajungă în Europa de Vest.

Afacere bănoasă

Tot în primul semestru al anului în curs, poliţiştii de frontieră au identificat 39 de aşa-numiţi facilitatori (călăuze), faţă de numai 8 în perioada de referinţă a anului trecut. Cei mai mulţi migranţi au încercat să iasă din România pe la Nădlac (unde au fost depistate 42 grupuri totalizând 211 persoane), prin Borş (15 grupuri, 93 persoane) şi Turnu (12 grupuri, 81 persoane), iar ţările de origine sunt Irak (320), Siria (95), Pakistan (54), Iran (42), Afganistan (28) şi India (24).

Cei mai mulţi migranţi se deplasează cu maşinile facilitatorilor, dar şi pe cont propriu, utilizând aplicaţii de pe smartphone.

În punctele de trecere a frontierei, în primul semestru al anului au fost depistate 289 persoane ascunse în camioane, mulţi cu ştiinţa şoferilor, un adevărat record fiind cazul unuia care a ascuns 111 persoane în remorcă. „Migranţii dau între 3.000 şi 10.000 de euro pentru a ajunge în Occident, aşa că şoferilor nu prea le pasă dacă sunt descoperiţi şi li se confiscă maşinile, în general vechi, fără valoare”, a spus şeful ITPF Oradea, care a adăugat că alte 41 persoane au încercat să iasă din ţară cu documente false ori cu actele altor persoane.

Românii preferă să zboare

Pe de altă parte, evidenţele ITPF Oradea arată că în prima jumătate a acestui an a scăzut traficul de persoane, dar şi de vehicule, prin punctele de trecere a frontierei terestre din nord-vestul ţării.

Astfel, dacă anul trecut, în primul semestru, au fost înregistrate 7,58 milioane treceri de persoane, în prima jumătate a anului curent numărul a scăzut cu 13%, la 6,55 milioane treceri (2,90 milioane pe sensul de intrare şi 3,64 milioane pe sensul de ieşire, din care 6,24 milioane cetăţeni ai statelor UE şi 308.464 cetăţeni non-UE).

„În prima fază nu am înţeles de ce au scăzut valorile de trafic în punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră şi feroviară, dar luând în considerare şi valorile din punctele de trecere aeroportuare concluzia este că românii preferă în ultimul timp să călătorească cu avionul”, a explicat chestorul Marin Bondar.

Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în subordonarea căruia se află în mod direct punctele de trecere aeroportuare din întreaga ţară, în primul semestru al acestui an s-au înregistrat prin acestea peste 7,88 milioane treceri de persoane, pe când în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost consemnate 6,33 milioane treceri, creşterea fiind – aşadar – de 1,4 milioane treceri.

Deficit de personal

În condiţiile în care din luna aprilie autorităţile române au început să aplice noul Cod al Frontierelor Schengen (Regulamentul 458/2017 al UE), Poliţia de Frontieră s-a confruntat şi cu obligaţia de intensificare a controalelor prin verificarea documentelor de călătorie a persoanelor şi consultarea bazelor de date cu privire la acestea, ceea ce a îngreunat deplasarea prin punctele de trecere a frontierei.

Conform spuselor chestorului Marin Bondar, la nivelul ITPF Oradea au fost luate măsuri de fluidizare a traficului şi de mobilizare, la nevoie, a personalului, aşa încât în perioadele de maximă solicitare să funcţioneze cât mai multe artere, dar cu toate acestea instituţia resimte lipsa de personal.

Şeful Inspectoratului a arătat că recent au fost angajaţi 6 tineri ofiţeri şi 12 agenţi, însă deficitul este de 30 de posturi de ofiţer şi de 40 de posturi de subofiţeri, motiv pentru care, dacă nu vor fi blocate prin decizii guvernamentale, vor mai avea loc şi pe viitor inclusiv concursuri de angajare din sursă externe, adică din rândul civililor, mai ales că potrivit actualului cadru legislativ nu mai există limite de vârsă impuse candidaţilor.

Pe de altă parte, din cauza fluxului mare de migranţi, bugetul instituţiei este grevat şi de cheltuielile pentru cazarea, hrănirea şi mai ales „procesarea” celor depistaţi, cele mai mari sume fiind achitate translatorilor (de la 150 lei pe oră în sus), majoritatea traducătorilor solicitaţi fiind cunoscători ai limbii vorbite de kurzii din Irak.