Curtea de Apel Oradea s-a pronunţat joi în procesul de corupţie pornit de procurorii DNA Oradea pe numele agentului principal Gheorghe Cociuba, poliţist de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Borş.

Subofiţerul a fost trimis în judecată în vara anului 2014, pentru că ar fi luat peste 30.000 euro ca să protejeze şi să ajute o filieră de evazionişti profilată pe tranzacţii intracomunitare cu zahăr şi ulei şi acuzată de o fraudă fiscală de 12 milioane de lei.

Un an mai târziu, Tribunalul Bihor pronunţa deja verdictul: Gheorghe Cociuba a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, confiscarea mitei, calculată 132.800 lei şi cheltuieli judiciare de 7.000 lei în favoarea statului roman..

Nemulţumit de soluţie, poliţistul a atacat-o la Curtea de Apel Oradea, însă fără succes. Joi, instanţa a dispus menţinerea în întregime a hotărârii date de Tribunalul Bihor, soluţie care este definitivă.

Gheorghe Cociuba a fost trimis în judecată pe 17 iulie 2014, pentru că a protejat aceeaşi filieră de evazionişti care l-a trimis în spatele gratiilor şi pe fostul adjunct al şefului Poliţiei Bihor, comisarul şef Ioan Brîndaş.

Este vorba despre reţeaua formată din Gyorgy Monika şi Liana Negreanu, cetăţeanul maghiar Sneider Atilla, Bancsik Tibor şi Carmen Mihai Pandel, zis Spartanul, cunoscut interlop orădean, judecaţi în două dosare de evaziune fiscală de eludarea plăţii TVA datorată bugetului de stat în urma unor achiziţii intracomunitare de zahăr şi ulei.

Reţeaua a fost destrămată de procurorii Parchetului Bihor şi poliţiştii DGA Bihor, şi tot ei au pornit ancheta şi în cazul poliţistului de frontieră, denunţat, la fel ca în cazul lui Brîndaş, de liderii grupării - Gyorgy Monika şi Liana Negreanu. Cele două femei îl acuzau pe subofiţer că a încasat banii ca să intervină pentru ca TIR-urile acestora să nu fie controlate la intrarea în ţară.

Ulterior, dosarul de corupţie a fost transferat în ancheta procurorilor DNA, care au stabilit că, în perioada ianuarie 2011 - octombrie 2013, Cociuba a încasat 132.800 lei, dar a luat şi alimente, respectiv bilete la loto, "pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu cu privire la monitorizarea şi controlul importurilor de mărfuri din categoria produselor cu risc fiscal ridicat (...) ori pentru a interveni la colegii săi pentru a favoriza societatea comercială respectivă, în acelaşi mod".