PSD a câştigat pe merit majoritatea voturilor românilor. Relativă, dar majoritate! Meritul său, însă, nu e că ar avea cei mai calificaţi europarlamentari, ci politicienii cei mai "români".
PSD a ştiut ce vrea şi nu s-a abătut din cale. Nu s-a obosit să convingă vreun alegător ostil sau măcar cu oarece îndoieli, ci s-a ocupat exclusiv de cel căruia i-a "dat", de la mândria de a fi român şi până la iluzia asfaltului. A vrut românul de la Drăgăşani, de pildă, drum european? PSD a plusat că-i face autostradă. I-a ars buza românului de la Oradea după o arenă cu 5.000 de locuri? No problem! Îi dă PSD arenă sportivă! De cât aţi zis să fie?
PSD a fost cel mai eficace partid. A vrut voturi, le-a obţinut. N-a avut fiţe, nu i-a ţinut discursuri, nici măcar nu i-a mai dat mici şi bere, ci doar s-a filmat şi s-a pozat cu el. Chiar dacă pentru asta şi-a ales în prealabil, cu grijă, peste tot, "poporul" propriu, poporul pesedist, pentru a face celălalt popor, cel dindărătul ecranelor, să creadă că tot poporul e cu el.
PSD a pregătit şi executat fără cusur întreaga campanie. Peste tot pe unde a trecut prezidenţiabilul Victor Ponta, aparatul de partid şi-a făcut treaba ca la manual. Înainte să descindă premierul ici sau colo, câte un ministru, câte un şef de deputaţi, i-a fost antemergător şi iscoadă, culegând "din teren" problemele reale pentru a-l preveni de ce şi cum să se ferească. Inclusiv de temele campaniei, cică europene.
Activiştii au ştiut stârni chiar şi media, ahtiată să-i pescuiască orice perlă, şi cu cât mai gogonată i-a fost spusa, cu atât mai bine, că i-a dat titlul! Până şi plictisitorul refren - "nu candidez la Preşedinţie decât dacă mă susţine judeţul X sau oraşul Y" - a avut rostul lui. Simplu, primitiv, rentabil: să lipească judeţul X şi oraşul Y de Ponta (apropo, aţi observat că PSD s-a concentrat pe oraşe, semn că oricum satele le controlează?).
Victoria lui Victor va fi plătită, desigur, scump. Nu de PSD, ci, fireşte, de popor, dar important e că nu acum. Că poporul buimăcit se va dezmetici abia după. După prezidenţiale. Până atunci, PSD va băga în capul tuturor că e cel mai mare, mai tare şi mai iubit.
Nehalit după imagine, putere, bani, PSD a dat o lecţie tuturor celorlalte partide, despre cum să acaparezi până şi eterul, despre cum să transformi şi penibilul într-un atu. Da, premierul s-a lăsat tras cu barca pe uscat de jandarmi, dar aşa a aflat poporul că Ponta l-a salvat de la înec. Da, premierul s-a dat cu F16-le, dar poporul a căpătat certitudinea că Ponta nu-i "cu ruşii", ci cu Unchiu' Sam. Da, premierul s-a cocoţat pe umerii gimnastelor, dar poporul s-a convins ce mult iubeşte Ponta sportul. Da, premierul a cerut sprijinul tuturor pentru scrutinul din toamnă, dar Ponta nu mai trebuie să explice de ce se bagă preşedinte după ce s-a jurat că nu.
În fine, da, PSD a avut, de la cap la coadă, cea mai amorală şi ilegală campanie. Pentru întâia oară toate afişele şi lozincile unui partid au fost declarate ca atare de autorităţile electorale şi judecătoreşti, dar cui îi mai pasă? Partidul a câştigat, restul e istorie. PSD a ras tot, cum spuneam, pe merit. Inclusiv poporul "celălalt".