Asociaţiile şi fundaţiile care activează în domeniul social au pus ochii pe o sursă de venituri până acum neglijată: o cincime din impozitul pe care firmele îl plătesc pe profiturile realizate întrucât, la fel cum o persoană fizică poate dona unui ONG 2% din impozitul pe venituri, şi persoanele juridice pot să direcţioneze 20% din impozitul pe profit.

În plină criză, ideea pare năstruşnică, deoarece se crede că tot mai puţine firme declară şi realizează câştiguri. În realitate, însă, ar putea fi soluţia salvatoare, mai ales că, aşa cum o arată datele oficiale, firmele din Bihor au început să-şi depăşească profiturile de anul trecut. Şi, decât să le lase integral la bugetul de stat, mult mai folositor pentru comunitatea locală ar fi ca o parte din ele să rămână în judeţ. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, au calculat activiştii, s-ar aduna peste 7 milioane de euro de la firme, fără ca acestea să scoată din conturi nici măcar un cent.

Scădere "din burtă"

Cu mai bine de o lună în urmă, revista Capital, considerată una dintre publicaţiile economice serioase, publica un articol conform căruia Bihorul s-ar situa pe primul loc din ţară într-un top negativ al judeţelor cu cele mai mari scăderi economice. "În Bihor, veniturile firmelor au scăzut cu peste 30% faţă de primele 8 luni ale anului trecut, la fel ca în judeţul Bacău", arăta autorul articolului publicat pe 6 octombrie, fără a cita - însă - nicio sursă sau vreun document oficial pe care şi-a bazat afirmaţia.

04 Marius Fandly.jpgRealitatea, cel puţin în ce priveşte Bihorul, este însă exact pe dos, afirmă specialiştii în finanţe, statisticienii, experţii în economie şi chiar oamenii de afaceri înşişi. "Nu ştim ce informaţii a prelucrat revista Capital, deoarece pe noi nu ne-a întrebat nimeni, iar datele pe care le-am transmis la Ministerul Finanţelor arată tocmai contrariul celor afirmate acolo. Adevărul este că doar în primele 10 luni ale anului 2010 veniturile firmelor din Bihor nu au scăzut cu 30%, ci au crescut cu 29% faţă de toate cele 12 luni ale anului 2009 luate împreună", a declarat pentru BIHOREANUL Marius Fandly (foto), director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Finanţelor Publice Bihor.

Finanţistul spune că acelaşi trend se vede şi în evoluţia profitului: dacă în întregul an s-au colectat de la firmele din Bihor 104 milioane lei ca impozit pe profit, în primele 10 luni din acest an suma colectată a depăşit deja 131 milioane lei. Şi, atenţie, nu e vorba de impozite declarate, ci de bani efectiv plătiţi de firme aferent profiturilor făcute!

"Vinovaţi", exportatorii

Directorul afirmă că majorarea încasărilor din impozitul pe profit al companiilor din judeţ are trei explicaţii: creşterea gradului de colectare reuşit de instituţie şi intensificarea inspecţiilor fiscale, în urma cărora s-au recalculat profiturile datorate de firme şi declarate iniţial mai mici, dar şi creşterea exporturilor. Or, dacă primele două cauze pot fi considerate de tip fiscal, creşterea exporturilor este un fenomen pur economic, ce denotă o creştere a producţiei şi a vânzării de bunuri în afara graniţelor ţării.

04 Dana Pasc.jpgDirecţia Finanţelor nu este însă singura instituţie care atestă acest lucru. Potrivit datelor furnizate BIHOREANULUI de către directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică, Dana Paşc (foto), "exporturile firmelor din Bihor au crescut în luna iulie a acestui an faţă de luna iulie a anului 2009 cu 23,22%, iar pe primele 7 luni ale anului în curs sunt cu 24,03% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut".

Salvarea, din Occident

04 Dan Octavian.jpgÎntrucât piaţa românească e în continuare blocată prin scăderea tot mai drastică a consumului, singurele sectoare care şi-au majorat profiturile, spune consultantul în afaceri Dan Octavian (foto), sunt cele care fac export. Explicaţiile sunt uşor de identificat. "Fabrici de încălţăminte ca Bihore, din industria mecanică, precum Emsil, care a preluat o parte din fosta Înfrăţirea, din industria electronicelor, cum e Celestica, ori chiar din industria auto, ca UAMT, au beneficiat de comenzile din afară", spune Dan Octavian.

Astfel, dacă în 2009 aceste industrii mai mult au stat, anul acesta, odată cu deblocarea pieţelor vestice, au primit comenzi să producă. "E logic. În 2009, de exemplu, oamenii nu au mai cumpărat maşini, astfel că s-a vândut ce era pe stoc. Stocurile însă s-au epuizat, iar pe de altă parte maşinile în circulaţie au avut nevoie de piese de schimb, aşa că a trebuit să se reia producţia", afirmă Dan Octavian. La fel s-a întâmplat şi în industria încălţămintei: "În acest sector, ca în toată industria uşoară, multe firme au dat faliment anul trecut. Dar tentaţia pieţei europene de a apela la producţia ieftină realizată în China s-a oprit. Aflate în concurenţă şi fără lichidităţi, firmele nu şi-au permis să-şi ţină capitalurile blocate până ce marfa ajunge în Europa, astfel că a devenit mai economic să ceară produse făcute mai aproape, în România".

Oradea, tot mai atractivă

Dan Octavian e convins că trendul crescător al industriei orădene, tocmai pentru că aceasta a fost neglijată în trecut, se va menţine şi în perioada următoare. "În Oradea se întâmplă acum ce s-a întâmplat în Cluj după ce Funar a plecat de la Primărie. Clujul era atât de jos, atât de ocolit de investitori, încât după schimbarea regimului local şi deschiderea oraşului a înregistrat cel mai mare boom de investiţii". La noi fenomentul va continua din acelaşi motiv. "În toată ţara, în criză de bani, administraţiile locale au majorat fiscalitatea. Oradea şi Clujul sunt singurele oraşe care scad taxele şi impozitele locale pentru firme. În 2008, impozitul pe construcţii al persoanelor juridice era în Oradea de 1,6%, în 2009 a fost scăzut la 1,4, iar în 2010 la 1,2 procente. Consiliul Local a hotărât deja pentru 2011 un nivel de 1,1%, iar pe 2012 de 1%. "La asta se adaugă şi programul de facilităţi fiscale pentru firmele care investesc peste 500.000 euro şi angajează cel puţin 200 de salariaţi", spune consultantul.

04 Delia Ungur.jpgRezultatele se văd şi în interesul foarte mare pentru Parcul Industrial. Managerul Delia Ungur (foto) afirmă că aici au venit investitori mari, precum Shinheung (Coreea de Sud), care a investit 25 milioane euro şi a realizat deja un prim trimestru cu profit pe anul în curs. Exemplul e urmat şi de alţi producători de electronice: Faist Mekatronic, Connectronics (care se relochează în Oradea după ce a început la Borş), ori firma americană Plexus, care aduce şi ea o investiţie de minim 25 milioane euro.

Bani pentru oraş

Deşi răzbat numai dinspre firmele exportatoare, veştile bune din economia locală au trezit şi interesul ONG-urilor care, în criză de bani, au început să spere că se vor putea finanţa cu ajutorul acestor companii.

04 Florica Chereches.jpg"Dacă în primele 10 luni ale acestui an firmele din Bihor au plătit impozit pe profit 131 milioane lei, până la finele anului suma va fi de cel puţin 150 milioane. Legea permite ca 20% din impozitul pe profit să fie direcţionat de firme pentru activităţi non-profit, ceea ce înseamnă circa 7 milioane de euro. Adică de peste 5 ori mai mult decât tot bugetul municipalităţii pentru activităţile sociale pe un an! Ne-am gândit ca, în loc ca banii aceştia să fie lăsaţi la bugetul de stat, să-i convingem pe proprietarii companiilor să ni-i doneze nouă. Nu i-ar costa nimic şi, decât să fie cheltuiţi la Bucureşti cine ştie cum, mai bine să-i folosim pentru a rezolva probleme locale", spune Florica Cherecheş (foto), consilier local şi ea însăşi director al unei fundaţii specializate în asistenţa socială.

"Până acum, fundaţiile se finanţau din fonduri obţinute de la Primărie, de la alte autorităţi şi doar sporadic de la firme. Vrem să edităm un catalog cu toate ONG-urile serioase din oraş, nu e vorba de cele care există doar pe hârtie, şi să organizăm un sistem prin care să convingem firmele să ne direcţioneze 20% din impozitul pe profit. Ele nu pierd nimic, în schimb comunitatea în care se află nu are decât de câştigat", spune încrezătoare Cherecheş.

Dacă ONG-urile orădene vor putea profita de câştigul firmelor, rămâne de văzut. Dar parcă şi patronii acestora ar fi mai încrezători să vadă că o parte mai mare din câştigurile lor ar putea rămâne acasă pentru a fi cheltuite mai bine, decât să fie înghiţite la Bucureşti, de stat sau de baroni de tot felul...


NĂRAV VECHI
Oradea "încondeiată"

Anul 2010 nu este primul în care revista Capital afirmă că Bihorul şi mai ales Oradea sunt zone economice neatractive, ba chiar respingătoare pentru investitori. În 2007, de pildă, Capital scria că "ultimul an nu pare să fi fost prea bun pentru oraşul de pe Criş, care a avut un buget local mai mic cu 5% decât în 2006, în consecinţă şi cheltuieli mai reduse". Revista arăta că "niciun centru comercial sau hotel nu şi-a deschis porţile şi nu a avut loc nicio investiţie străină semnificativă. Din contră, fabrica de ulei deţinută de Bunge a fost închisă, producţia fiind mutată în Ungaria. La acest capitol, am putea adăuga faptul că ruşii de la Cemtrade au închis fosta fabrică Alumina, acuzând municipalitatea că le-a crescut preţul la aburul tehnologic pe care acum Electrocentrale îl pierde degeaba, fiind produs secundar".

Primarul de atunci al Oradiei, Petru Filip, a pus însă la îndoială informaţiile, contrazicând ideea că oraşul ar fi avut un buget mai mic. "Nu e adevărat! E o minciună. Păi, dacă nu vin să ia date de la mine... Cotele din impozitul pe profit s-au situat în 2006 la 594 de miliarde, iar anul acesta la 926 de miliarde", spunea Filip, precizând că impozitul pe profit e indicatorul care demonstrează fidel creşterea economiei locale.